Partidul AUR, prin deputatul Sorin-Titus Muncaciu a depus mai multe amendamente la Legea vaccinării (PL-x 399/2017) prin care actul normativ elimină posibilitatea obligativității acestei proceduri medicale.
Legea se află în dezbaterea Comisiei pentru Sănătate și Familie din Camera Deputaților. De asemenea, este important de precizat că de trei ani există o opoziție puternică a societății civile la obligativitatea vaccinării, anunțându-se un nou protest, duminică 7 martie, la București.
Printre cele mai importante modificări, se numără:
La articolul 3 al legii, definiția vaccinului se completează cu menționarea adjuvanților în compoziția acestuia, astfel: „vaccin – medicament care conține virusuri sau bacterii vii atenuate sau inactivate, fragmente antigenice de virusuri, bacterii sau obținute prin inginerie genetică precum și unul sau mai mulți adjuvanți care sunt adăugați în compoziția serului cu intenția de a genera în organismul vaccinat un răspuns imun mai puternic decât cel care ar fi fost generat doar prin injectarea fragmentelor de viruși/bacterii, existând posibilitatea de a declanșa boala împotriva căreia se vaccinează, dar, presupus, într-o formă mai ușoară”. Motivarea acestei definiți este că „prezența adjuvanților este considerată a fi principalul motiv pentru producerea reacțiilor adverse”, după cum arată deputatul Muncaciu.
De asemenea, se elimină considerarea ca „neglijare medicală”, „refuzul repetat al părintelui de a face demersuri în vederea administrării vaccinurilor obligatorii stabilite prin Calendarul Național de Vaccinare pentru copii”. În motivarea sa, senatorul Muncaciu scrie că : „Nu poate fi pus un semn de egalitate între neglijarea copilului și dreptul părintelui de a alege pentru copilul său un serviciu medical sau un altul.
Atât timp cât vor exista efecte adverse și numeroase cazuri de copii afectați de vaccinare, poziționarea părinților împotriva vaccinării rămâne o opțiune justificată” .
O modificare importantă este propusă la articolul 6, alineatul 1, acolo unde se înlocuiește obligativitatea vaccinării copiilor cu facultativitatea.
„Vaccinarea copiilor cu vaccinurile prevăzute în Calendarul Național de Vaccinare, aprobat prin Ordin al ministrului sănătății, precum și cu cele care ar putea fi administrate în situații epidemiologice speciale întregii populații ori unor grupuri de populație este opțională”, sună propunerea AUR. Printre altele, este motivată de faptul că „În Germania, Austria, Marea Britanie, Olanda, Danemarca, Elveția, Suedia, Norvegia, Finlanda, Irlanda, Spania, vaccinarea este opțională”.
Deputatul Muncaciu propune eliminarea articolului 11 din lege, cel prin care societățile comerciale și cele distribuitoare de vaccinuri pot să deruleze campanii de informare a populației cu privire la efectele pozitive și avantajele vaccinării, singure sau în parteneriat cu Ministerul Sănătății, în condițiile legii. Motivul: „Companiile producătoare si cele distribuitoare nu au trebui să poată derula direct către populație campanii de informare privind numai efectele pozitive ale vaccinurilor, întrucât ar fi vorba doar despre simple campanii de promovare a unor produse farmaceutice”.
La articolul 21, punctul 3, se înlocuiește consimțământul prezumat pentru vaccinare, astfel: „Toate vaccinările adresate copiilor sau adulților se efectuează numai în baza acordului expres și prealabil al pacientului sau, după caz, al reprezentantului legal, liber exprimat, neviciat, dat în scris, după o informare prealabilă completă și corectă privind vaccinul respectiv, procesul de vaccinare și efectele vaccinării. La înregistrarea administrării vaccinului, medicul vaccinator menționează în fișa copilului prezența reprezentantului legal”.
Și la articolul 22, punctul 2 apare o modificare importantă: certificarea contramandației de vaccinare a copilului se va face „de către medicul specialist în domeniul în care se manifestă riscul sau intoleranța, la solicitarea părintelui sau a reprezentantului legal”, nu de către Comisia Județeană de Vaccinare din județul de domiciliu al copilului, așa cum era prevăzut până acum.
De asemenea, la articolul 23, se înlocuiește obligația prezentării unei adeverințe de vaccinare la intrarea în colectivitate a copilului, cu o adeverință „care să ateste starea de sănătate a copilului, cu includerea unor mențiuni cu privire la vaccinările efectuate până la acea dată, dacă acestea există. În cazul în care a fost eliberată o adeverință de contraindicație definitivă la anumite vaccinuri sau la toate vaccinurile, se face mențiune și cu privire la această situație”.
Articolele 24, 25 și 26, care instituie vaccinurile obligatorii pentru copii la intrarea în colectivitate sunt propuse pentru a fi eliminate.
De asemenea, deputatul Muncaciu prevede eliminarea articolului 35, cel prin care angajatorii sunt obligați să suporte cheltuielile „pentru vaccinurile și administrarea acestora personalului propriu care, prin natura profesiei sau a formării pe care o urmează”. În motivarea sa, parlamentarul AUR scrie că „Multe firme mici și chiar medii nu au posibilitatea financiară de a susține cheltuieli suplimentare, cum ar fi cea cu vaccinurile. Aceste firme vor avea două opțiuni: fie vor renunța la o parte din personal, procesul de producție urmând a fi perturbat, fie pur si simplu vor închide”.
Articolele privind înființarea, funcționarea și atribuțiile Comisiei Județene de Vaccinare se elimină. Este vorba despre articolele 39 și 40, deoarece, conform deputatului AUR, aceste comisii au un singur rol: identificarea, raportarea și sancționarea celor ce refuză vaccinarea.
De asemenea, punctul h de la articolul 50, prin care furnizorii de servicii medicale „trimit către Comisia Județeană de Vaccinare sau a Municipiului București, pentru analiză și rezolvare, lista cazurilor care prezintă contraindicații definitive, lista refuzurilor la vaccinare consemnate prin semnarea formularului de refuz, precum și lista copiilor care nu s-au prezentat la vaccinare sau ai căror părinți au refuzat semnarea formularului de refuz, după depășirea cu 3 luni a vârstei eligibile stabilite în calendar pentru fiecare vaccin”, se elimină.
De asemenea, în propunerea AUR se elimină și punctul e): Medicii de familie au obligația să comunice Serviciului Public de Asistență Socială, respectiv Direcției Generale de Asistență Socială și Protecția Copilului cazurile în care părinții sau persoana responsabilă, după caz, nu desemnează persoana care va însoți copilul la vaccinare.
La același articol, la punctul f, se adaugă mențiunea despre vaccinurile „care ar putea fi administrate nou-născutului în maternitate”.
Un punct important este și eliminarea articolului 50 prin care medicii erau obligați „să nu furnizeze informații eronate, nedovedite științific, părtinitoare legate de vaccinuri și activitatea de vaccinare”. Motivul: „Medicii trebuie să fie absolut liberi să își spună liber părerea despre vaccinuri, inclusiv să studieze, să solicite și să primească informații, în conformitate cu normele deontologice profesionale și cu propria conștiință”.
Articolul 64, care menționează că se suspendă participarea la cursuri a copiilor nevaccinați pe perioada existenței unei epidemii se elimină, considerându-se discriminator.
O modificare propusă, esențială, este ce a articolului 68: astfel, părinții nu vor mai fi obligați să prezinte copilul la vaccinare, ci se vor prezenta doar dacă au optat pentru această procedură medicală.
În fine, articolul 71 este modificat încât părinții care aleg să nu-și vaccineze copilul să nu fie sancționați, în aceeași situație aflându-se și medicii care își exprimă părerea față de un vaccin.
Documentul integral cu amendamentele la legea vaccinării propuse de AUR este aici.
