Concluziile proiectului de cercetare intitulat “AN OUTSIDER ENTERS THE PARLIAMENT: An overview of AUR voters’ motivations” (Un outsider intra în Parlament: o prezentare generală a motivațiilor votanților AUR), realizat de 3 studente ale SNSPA (Facultatea de Științe Politice, Universitatea București), în anul III, respectiv: Anca-Maria Barbu, Ana-Maria Oprea și Ana Miruna Toma.
1. Victoria AUR la alegerile parlamentare din România (Decembrie, 2020) nu este nici pe departe un “accident“ sau o întâmplare care nu se va mai repeta; dimpotrivă, este și trebuie tratat un fenomen complex;
2. Este complet eronat ca votanții AUR să fie categorisiți simplist ca “sceptici COVID”;
3. A asocia evoluția (creșterea în sondaje) a partidului exclusiv cu apariția crizei COVID-19 oferă un cadru de analiză fals;
4. Factorul comun care i-a determinat pe români să voteze cu AUR a fost dezamăgirea față de actuala clasă politică coruptă;
5. Se confirmă nivelul scăzut de încredere pe care cetățenii români îl au în autorități și capacitatea lor a de guverna eficient și onest;
6. Strategia de campanie a fost una neconvențională, fiind folosită diseminarea om-la-om și rețelele de socializare în detrimentul flyerelor și altor materiale de promovare;
7. Una din categoriile sociale pe care partidul a dorit să se focuseze sunt românii din mediul rural (trezirea simțului de comunitate, apartenență socială);
8. Faptul că partidul și-a stabilit o „ideologie” (bazată pe cei patru piloni valorici) a diferențiat partidul de cele cunoscute, cu o reputație stabilită (PNL, PSD, USR-PLUS etc.);
9. Deschiderea față de popor, ușurința cu care românii pot aplica pentru a deveni membri inspiră încredere și deschidere;
10. AUR trebuie tratat ca o mișcare socială, care a concentrat toate nemulțumirile românilor în retorica lor, prezentându-se ca singurul partid de opoziție din România. “Scopul nostru a fost să analizăm motivația din spatele votului acordat de cetățenii români partidului AUR”.
