Deputatul AUR de Suceava Dorel Acatrinei i-a adresat o interpelare premierului Florin Cîțu privind facilitățile Spațiului Schengen pentru transportatorii români. Astfel, deputatul sucevean a precizat că Spațiul Schengen reprezintă o realitate istorică și un reper important al unității și solidarității statelor membre în Uniunea Europeană, o expresie elocventă a valorilor fundamentale care stau la baza construcției europene. De altfel, Dorel Acatrinei a spus că aderarea României la Spațiul Schengen este, pentru România, atât un drept, cât și o obligație: un drept ce decurge din calitatea de stat membru al Uniunii Europene, dar și o obligație izvorâtă din însuși Actul de Aderare la Uniunea Europeană, potrivit Suceavaonline.ro.
Deputatul sucevean a mai menționat că aderarea României la Spațiul Schengen se constituie, totodată, într-un proces complex al cărui scop este îndeplinirea standardelor tehnice, legislative și operaționale, care să permită în final luarea deciziei de ridicare a controalelor la frontierele interne maritime, aeriene și terestre.
„Până în prezent, România a parcurs cu succes toate etapele tehnice necesare. Evaluarea celor șapte domenii de interes a concluzionat că țara noastră îndeplinește condițiile de aderare la Spațiul Schengen, care a devenit un subiect extrem de sensibil, întrucât este un drept generat de apartenența noastră la Uniunea Europeană care a avut loc la 1 ianuarie 2007, dar care întârzie nejustificat să se concretizeze și pentru cetățenii români”, a transmis deputatul AUR de Suceava.
Acesta a adăugat că, în prezent, România aplică majoritatea dispozițiilor acquisului Schengen și acționează, astfel, ca un membru de facto cu o contribuție semnificativă la însăși securitatea Spațiului Schengen, gestionând cu responsabilitate și eficiență peste 2000 de km de frontieră externă a Uniunii Europene. În contextul provocărilor de securitate actuale, finalizarea cât mai urgentă a procesului de aderare a României la Spațiul Schengen apare ca o necesitate, o expresie a încrederii în valorile europene, dar mai ales, un plus de securitate pentru cetățenii români ca cetățeni europeni.
„Transportatorii români, încrezători că valorile europene se bazează pe libera circulație a persoanelor, mărfurilor, serviciilor și capitalurilor, resimt cel mai mult neprimirea României în Spațiul Schengen iar, prin această întârziere, aceștia se simt cetățeni de mâna a doua care au obligațiile cetățenilor europeni, dar nu au toate drepturile acestora. Dacă astăzi am fi în Spațiul Schengen, ar fi eliminate pretextele de supunere la control și la amendarea transportatorilor români. Timpii de conducere și de odihnă ai șoferilor profesioniști sunt reglementați strict în Uniunea Europeană, iar depășirea acestor timpi, din cauza celor de așteptare la frontieră, sunt sancționați de către ofițerii de frontieră. Rezultatul direct al eliminării controalelor la frontieră este o creștere a fluidității traficului transfrontalier cu numeroase beneficii constând în timp redus de staționare a transportatorilor români în frontieră și creșterea nivelului de trai în România pentru lucrătorii din domeniu”, a mai transmis Dorel Acatrinei.
Deputatul sucevean a adăugat că România a făcut eforturi considerabile pentru pregătirea aderării la Spațiul Schengen care au fost susținute, inclusiv, din taxele și impozitele plătite de către transportatorii români.
„Față de această situație și în contextul în care pachetul de Mobilitate al UE vine în contextul în care lucrătorii în domeniul transporturilor din România nu beneficiază de facilitățile Spațiului Schengen, vă rog să precizați:
Care este data la care România va fi primită în Spațiul Schengen și care sunt demersurile pe care le faceți dumneavoastră, ca prim-ministru, pentru ca cetățenii români în general și transportatorii în special să se bucure de beneficiile primirii României în Spațiul Schengen?
Ce măsuri a luat România față de protecția transportatorilor români după transpunerea pachetului de Mobilitate adoptat recent de Uniunea Europeană”, i-a transmis deputatul Dorel Acatrinei premierului Florin Cîțu.
