Maestru incontestabil al echilibristicii politice, dornic să nu supere niciodată pe nimeni, dar sfârșind întotdeauna prin a linge vârtos acolo unde tocmai a scuipat cu năduf, ministrul Sorin Cîmpeanu este poate cea mai cumplită pacoste abătută peste învățământul românesc, în aceste vremuri de pandemie. Și duduia Andronescu mai abramburea lucrurile, dar ca Cîmpeanu, ceva mai rar! Practic, de când a fost uns ministru, onorabilul traseist politic n-a luat măcat o dată o decizie bătută în cuie. Tipicul a fost de fiecare dată la fel: Câmpeanu ieșea în fața presei, debita bătăios ceva, promitea, se angaja, se jura, se bătea cu cărămida-n piept că face și drege, dar pe urmă venea fie Iohannis, fie Cîțu, fie Arafat sau Gheorghiță, și-i tăiau macaroana, iar ministrul, obedient, nu mai zicea nici pâs și nici nu încerca să-și susțină convingerile. Să nu uităm cum i-a băgat două săptămâni în vacanță forțată pe elevii români, la sfârșitul lui octombrie: mai întâi a declarat pe toate canalele media posibile că „indiferent cât de gravă e pandemia, de acum școala începe prima și se închide ultima”. Pe urmă, nu știu ce s-a întâmplat: ori o fi vrut doamna Carmen să vadă piramidele și nu știa cum să tragă chiulul de la școala unde-o profesoară, ori o fi zis Arafat că se-ngroașă gluma cu valul patru, cert este că ministrul Cîmpeanu a venit iar în fața presei și, fără să i se clintească un mușchi de rușine, a decretat vacanță în mijlocul semestrului.
Pe urmă, ca să vadă românii cât muncește el, cât se preocupă el de soarta învățământului românesc, cât dorește el ca elevii să vină totuși la școală și să învețe în clasă, nu online, a decretat ca vacanța de iarnă să se ia nu pe 22 decembrie, adică miercuri, ci pe 23 decembrie, adică joi, adică în ziua în care nu-i mai arde nimănui de carte, fiindcă deja toate gospodinele sunt cu mâinile-n sarmale și cozonaci. Dar așa a vrut ministrul, să-și mai bată o dată joc de cadrele didactice și să le cheme cu arcanul la școală până-n ajun de Crăciun, să se vadă, domle, cât de intransigent și de setos de învățătură este el.
Pentru ca ieri, dându-și probabil seama că nu mai are frigidere pentru câtă carne i-au livrat mii de profesoare, învățătoare și educatoare din toată țara, ministrul „Răzgândilă” să se răzgândească din nou. El a anunțat, printr-un comunicat: „Ministerul Educaţiei a decis să ofere posibilitatea unităţilor şcolare să adapteze modul în care se va organiza ziua de 23 decembrie, din punct de vedere didactic. Fiecare director de şcoală va putea hotărî, după consultarea cadrelor didactice, dacă pe 23 decembrie elevii vor desfăşura cursuri cu prezenţă fizică sau dacă activităţile pot fi adaptate astfel încât să răspundă aşteptărilor în contextul particular al sărbătorilor, în care activităţile de învăţare să se poată organiza de manieră nonformală şi informală, eventual printr-un proiect pe o temă care să implice întreaga familie şi care să fie prezentat ulterior colegilor, după vacanţa de sărbători. Decizia a fost luată pentru a veni în întâmpinarea dorinţei copiilor şi părinţilor de a dedica această zi pregătirilor pentru Ajunul Crăciunului, cât şi în spiritul descentralizării promovate în acest an de Ministerul Educaţiei, astfel încât unităţile de învăţământ să poată adapta mai eficient activităţile lor aşteptărilor şi nevoilor societăţii” Cu alte cuvinte, fiecare e liber să stea acasă pe 23 decembrie și… mai vedem noi ce-o să fie după vacanța de sărbători!
Dar de ce, domnule ministru, nu ați gândit la fel și acum o lună, când ați decretat ca pe 23 decembrie să se învețe? Sau atunci nu știați când e Ajunul? Și, dacă tot umblați toată ziua în gură cu „descentralizarea”, de ce, când ați închis școlile, nu ați lăsat decizia asta la latitudinea directorilor? Să fi decis ei și atunci, cum le permiteți să decidă acum, dacă le închid sau nu, nu să le închideți obligatoriu prin ucaz de la Partid pe toate, chiar și în acele localități unde incidența Covid-19 era minusculă? Spuneți că vă pasă de învățământ și că vreți să învețe copiii la școală, nu de acasă, dar în pandemia asta ați făcut tot posibilul să vă bateți joc de învățământul față în față, de copii, de profesori și de părinți.
Cîmpeanu, Cîțu și Arafat, reclamați de părinți și elevi la CNCD pentru vacanța forțată
Și când vezi asemenea cumplit meșteșug de tâmpenie, vorba lui Creangă, îți vine să te întrebi: dar oare chiar nu mai există vreun om competent în țara asta ca să fie ministru al Educației, în locul lui Cîmpeanu? Oare chiar trebuie să-l suportăm cu toții la nesfârșit pe acest hopa-Mitică fără scrupule, apărătorul plagiatorilor și slujitor obedient al decidenților politici? Cine-l tot ține în funcție, că s-au schimbat atâtea guverne și el tot neclintit este? Răspunsul nu este greu de dat: ocrotitorul lui Cîmpeanu este nimeni altul decât președintele Iohannis, cel care îi datorează ministrului liniștea de a merge la schi și la golf când vrea mușchii lui fesieri. Căci, dacă nu era oastea de strânsură adunată de Cîmpeanu, guvernul Orban n-ar fi fost învestit, în ianuarie 2020, iar Iohannis nu avea „guvernul meu”. Aceste personaje sunt cea mai bună garanție că învățământul românesc nu se va reforma, că elevii nu vor învăța carte și că din școlile românești vor ieși pe bandă rulantă analfabeți funcționali, fără cunoștințe, dar dresați să se supună, să poarte mască, să stea cu fruntea plecată. Căci Iohannis și camarila lui ne-au promis „România educată” și ne-au dat, în cel mai pur spirit comunist, „România reeducată.”
Asociaţiile elevilor îi cer ministrului Sorin Cîmpeanu un control psihiatric
Politrucul Câmpeanu raportează depășirea planului de vaccinați la hectar!
