Criza energetică se poate rezolva prin revenirea imediată la piaţa reglementată și pregătirea pe parcursul unei perioade de zece ani a populaţiei şi economiei pentru trecerea la o piaţă liberalizată fără consecinţe bruşte şi majore, a spus copreședintele AUR, senatorul Claudiu Târziu.
Declarația a fost făcută pentru Bursa.ro, în cadrul unui interviu în care au fost abordate teme de interes national, precum rezolvarea crizei din energie, problema datoriei publice sau investițiile în domeniul Apărării.
Întrebat despre cauza care a determinat criza din energie, precum și despre soluția pentru depășirea acesteia, liderul AUR a răspuns:
„Criza de acum este rezultatul deciziilor dezastruoase, păguboase, din ultimii ani, din Ministerul Energiei şi ANRE. Aşa-zisele scheme de compensare sunt, de fapt, bani mutaţi dintr-un buzunar în altul. Liberalizarea preţurilor din energi începând cu 1 iulie 2021 a fost o păcăleală istorică, cu impact puternic negativ asupra vieţii sociale şi economice.
Soluţiile AUR sunt revenirea imediată la piaţa reglementată şi pregătirea pe parcursul unei perioade de zece ani a populaţiei şi economiei pentru trecerea la o piaţă liberalizată fără consecinţe bruşte şi majore. Pe termen mediu şi lung, este nevoie de investiţii în capacităţi de producţie noi şi în creşterea concurenţei reale pe piaţa de energie.
România are una dintre cele mai mici amprente de carbon din Europa, unde primele patru locuri sunt ocupate, în ordine, de Germania, Franţa, Italia şi Polonia (care îşi produce electricitatea în proporţie de 70% din cărbune). De remarcat însă că actuală majoritate guvernamentală, deşi are peste 60% în Parlament, nu reuşeşte să se pună de acord asupra unor soluţii la criza facturilor după luna martie”.
Pe de altă parte, senatorul Claudiu Târziu a salutat decizia Poloniei de a impune furnizorilor să evidenţieze pe facturi ponderea deciziei UE, de stimulare a energiei verzi, în costurile totale.
„Decizia Poloniei este cu totul firească şi direct legată de transparenţă. Se impune o discuţie urgentă la nivelul UE. Certificatele pentru emisiile de carbon sunt considerate de Comisia Europeană drept o necesitate pentru obiectivul – utopic, după părerea mea – de a reduce emisiile de gaze cu efect de seră până în 2050, pentru atingerea aşa-zisei „neutralităţi climatice”.
Forţarea acestor opţiuni radicale poate avea un efect de bumerang: deşi costurile uriaşe ale acestor certificate ar fi trebuit să îi descurajeze pe unii producători („marii poluatori”) care ar trebuit să se îndrepte către activităţi mai „verzi”, efectele de astăzi sunt dezechilibrele majore, chiar catastrofale, în sectoare economice vitale şi intrarea în incapacitate de plată a consumatorilor casnici”, a explicat Claudiu Târziu.
Potrivit acestuia, pactul „Green Deal” trebuie renegociat, în funcție de necesitățile obiective.
„Aşa numitul „Green Deal” va trebui ameliorat, adică adaptat la realităţile şi necesităţile obiective. Utopiile sunt interesante numai în literatură. Când societăţile şi le-au însuşit, totul s-a terminat tragic. Da, o consolidare a relaţiei dintre Rusia şi China din punct de vedere energetic, deci şi politic, poate evolua către un nou bipolarism în relaţiile internaţionale. Rămâne de văzut dacă gazul lichefiat din Statele Unite poate asigura constant necesităţile de consum ale economiilor europene şi dacă Nord Stream ll este într-adevăr un proiect abandonat definitiv pe fundul Mării Nordului. Tot aşa cum rămâne de văzut şi felul în care se va tranşa criza ruso-ucraineană, o criză care conţine o componentă energetică majoră şi de prim interes pentru românii din ambele state româneşti”, a precizat copreședintele AUR.
În ceea ce privește datoria publică, senatorul Claudiu Târziu și-a exprimat îngrijorarea, spunând că dobânzile mari afectează grav toate sectoarele economiei şi încetinesc dezvoltarea atât de necesară a ţării.
„Se impun reforme fiscale autentice, în măsură să confere mediului de afaceri predictibilitate, înainte de orice, dar şi îmbunătăţirea sistemului colectării de venituri la buget. Investiţiile reprezintă soluţia principală pentru depăşirea crizei, prin programe de susţinere a capacităţilor naţionale de producţie – mai ales în sectoarele unde avem cerere consolidată (…)
AUR este împotriva revenirii la cota progresivă; impozitul progresiv este un apanaj al stângii, al cărui argument-pretext este reducerea inegalităţilor sociale; dar este o cvasi-utopie – cel puţin în România, care are nevoie de dezvoltare, iar cota unică rămâne unul dintre instrumentele utile mediului de afaceri. România nu este suficient de bogată pentru ca impozitul progresiv să fie azi o soluţie viabilă, iar printr-o gestionare eficientă şi corectă cota unică va continua să aducă la buget venituri în creştere”, a explicat copreședintele AUR, senatorul Claudiu Târziu.
Interviul integral este disponibil aici.
About Raluca Oanță
Jurnalist cu peste 10 ani de experiență. A lucrat în presa scrisă și în televiziune. A absolvit Facultatea de Sociologie din cadrul Universității București; ulterior, a urmat un master de Antropologie și Dezvoltare Comunitară.
