Copreședintele AUR, senatorul Claudiu Târziu, a depus, marți, o propunere legislativă privind asistenţa spiritual-religioasă în spitale şi statutul clerului spitalicesc, potrivit căreia statul trebuie să recunoască și să garanteze dreptul pacienților la asistență religioasă.
În expunerea de motive se precizează că desi nu există un cadru legislativ care să prevadă modalitatea concretă de exercitare de către pacienţi a dreptului de a-şi exprima convingerile spiritualreligioase şi de a beneficia de asistenţă spiritual-religioasă, precum şi lipsa statutului deservenţilor cultelor din spitale, în România, în majoritatea spitalelor din ţară, se oferă asistenţă spiritual-religioasă şi pe seama unui cleric sau a unui altar.
Astfel, obiectivul iniţiativei legislative este acela de a legifera modalitatea de exercitare a drepturilor de natură spiritual-religioasă a pacienţilor şi rezidenţilor unităţilor spitaliceşti sau de tip spitalicesc, precum şi modalitatea de organizare a asistenţei spiritual-religioase şi statutul clericilor din cadrul unităţilor spitaliceşti publice aflate în coordonarea Ministerului Sănătăţii sau a autorităţilor administraţiei publice locale.
În ceea ce privește dreptul pacienților la asistență religioasă, inițiativa legislative prevede următoarele:
(1) Statul recunoaşte şi garantează dreptul pacienţilor internaţi în unităţile de tratament medical la asistenţă spiritual-religioasă organizată în cadrul unităţilor spitaliceşti definite la art. 2, în conformitate cu art. 29 alin. (5) din Constituţia României.
(2) În incinta şi în perimetrul unităţilor spitaliceşti definite la art. 2, asistenţa spiritualreligioasă se acordă în beneficiul pacienţilor, vizitatorilor şi angajaţilor, pe seama unui altar/loc de cult sau în spaţii anume destinate, prin intermediul clericilor anume desemnaţi de cultul din care fac parte.
(3) În cadrul unităţilor spitaliceşti sau de tip spitalicesc, asistenţa spiritual-religioasă se acordă cu respectarea prevederilor Legii nr. 489/2006 privind libertatea religioasă şi regimul general al cultelor, republicată.
Mai departe, se precizează în proiectul de lege, unităţile spitaliceşti sau de tip spitalicesc au obligaţia să respecte convingerile sau identitatea religioasă a persoanelor spitalizate/intemate/rezidente ca parte a stării lor de sănătate şi echilibru mental-emoţional şi fizic şi să asigure accesul personalului clerical, în vederea răspunderii adecvate la solicitările spiritual-religioase ale pacienţilor şi ale aparţinătorilor acestora.
Pe de altă parte, exprimarea convingerilor religioase nu trebuie să aducă atingere funcţionării serviciilor de sănătate, calităţii îngrijirilor medicale, regulilor de igienă, liniştii altor persoane spitalizate/intemate/rezidente sau vizitatorilor acestora. Orice prozelitism religios este interzis, indiferent dacă este practicat de persoane spitalizate, de vizitatori, de membri ai personalului medical sau de către voluntari.
Proiectul legislativ este disponibil aici, iar expunerea de motive se găsește aici.
About Raluca Oanță
Jurnalist cu peste 10 ani de experiență. A lucrat în presa scrisă și în televiziune. A absolvit Facultatea de Sociologie din cadrul Universității București; ulterior, a urmat un master de Antropologie și Dezvoltare Comunitară.
