De fiecare dată când sunt alegeri, mii de români din diaspora sunt nevoiți să stea la coadă pentru a-și exprima dreptul de vot. Statul este principalul vinovat pentru că nu ia în calcul suplimentarea numărului de secții de votare, raportat la numărul real de cetățeni români care trăiesc în țările respective. În plus, de parcă nu ar fi suficient, pentru a putea vota, oamenii trebuie să piardă timp și bani pentru a obține documentele necesare în baza cărora ar putea să-și exercite acest drept. Alianța pentru Unirea Românilor a fost singurul partid care depus o inițiativă legislativă ce urmărea simplificarea și eficientizarea acestui proces. Proiectul a fost respins însă de Senat cu o majoritate de voturi.
Prin propunere AUR se urmărește, pe de o parte, transparentizarea procedurii desfășurate de către Autoritatea Electorală Permanentă (AEP) care se finalizează prin aprobarea numărului secțiilor de votare în străinătate, iar pe de altă parte simplificarea votului în străinătate. Astfel, potrivit inițiativei, AEP are obligația de a publica pe site-ul instituției documentele pe baza cărora se stabilesc numărul de secții de votare din străinătate:
„Deoarece numărul propus de secții de votare în străinătate este stabilit în baza unor documente care nu sunt aduse la cunoștința publicului, chiar dacă acestea nu conțin informații clasificate, este necesar ca pentru transparentizarea activității Autorității Electorale Permanente să fie instituită obligația acesteia de a publica documentele care stau la baza numărului propus de secții de votare care urmează a fi organizate în străinătate, pentru ca toți cetățenii României să poată observa dacă numărul de secții de votare este justificat, care reflectă nevoile persoanelor cu drept de vot, ori dacă este unul stabilit aleatoriu, cu ignorarea nevoilor reale ale cetățenilor români care au reședința în străinătate”, se arată în expunerea de motive.
O altă prevedere se referă la faptul că toți cetățenii români care au reședința în străinătate își pot exercita dreptul la vot la secțiile de votare din diaspora în baza oricărui act de identitate. Modificările propuse ar fi eficientizat întregul proces și ar fi pus capăt batjocurii la care sunt supuși românii de peste hotare, care așteaptă ore întregi să voteze și se lovesc de un hățiș birocratic.
Senatul a respins astăzi, 21 martie, acest proiect de lege, cu concursul parlamentarilor PNL, PSD, USR și UDMR.
