În plină criză a energiei, ministrul Virgil Popescu anunță aprobarea ordonanței privind decarbonarea sistemului energetic și etapele în care minele din România vor fi închise, rând pe rând, conform agendei europene Green Deal.
Ministrul Energiei, Virgil Popescu, a prezentat, joi, la finalul ședinței de Guvern, principalele decizii referitoare la închiderea minelor.
Trebuie remarcat că apelul partidului AUR privind minele a avut efect, în sensul că se propune o închidere etapizată, până în 2032, și, ce e foarte important, se are în vedere conservarea minelor, nu închiderea lor definitivă și reversibilă, așa cum era prevăzut în proiectul inițial.
Reamintim că senatorul Claudiu Târziu a avertizat, recent, în cadrul unei conferințe de presă, că prin renunțarea la cărbune se urmărește creșterea dependenței României de furnizorii externi de energie.
„Guvernul s-a angajat să forțeze elaborarea și adoptarea unei legi așa-numită a decarbonizării până la 30 iunie. În această lege ar urma să se prevadă că se vor închide, definitiv și ireversibil, toate grupurile energetice pe bază de lignit și huilă, precum și carierele de cărbune. Rețineți, vă rog, expresia aceasta, că este foarte importantă: definitiv și ireversibil”, declara senatorul Claudiu Târziu.
Acum, ministrul Virgil Popescu recunoaște cu jumătate de gură, ceea ce opoziția strigă de luni de zile: „În această criză energetică că nu se știe când o să ai nevoie să poți produce din nou energie electrică”.
Iată principalele declarații făcute de ministrul Energiei, Virgil Popescu:
„Prin această ordonanţă de decarbonare, practic, prelungim perioada de închidere şi punere în siguranţă, pentru că vorbim de o punere în siguranță a minelor de huilă, unde poate exista o autoaprindere oricând; prelungirea închiderii celor două mine până în 2026 şi închiderea şi punerea în siguranţă a minelor Livezeni și Vulcan până în anul 2032, în paralel cu termocentrala de la Paroșeni, care va neutraliza cărbunele pe care îl vom scoate, cărbune care va produce în continuare energie electrică. Aceasta este propunerea, care este discutată la nivelul Comisiei Europene, urmând să solicităm și un ajutor de stat pentru acest lucru. Am creat cadrul general prin Ordonanța decarbonării.
În cazul Complexului Energetic Oltenia, cel mai mare producător de cărbune din România, care produce circa 18% din energia electrică a României, în anul 2020 a rămas definitivă o hotărâre a Înaltei Curți de Casație și Justiție prin care s-a stabilit de către Corpul de Control al Ministerului Energiei, o pagubă – deci şi acolo au fost pagube -de 680 de milioane de lei. A fost schimbată întreaga conducere. (…)
Planul de restructurare presupune închiderea etapizată. În această ordonanță, propunem închiderea și conservarea unităților de producție a energiei electrice pentru că observăm în această criză energetică că nu se știe când o să ai nevoie să poți produce din nou energie electrică. De altfel, încă din februarie, dacă vă aduceţi aminte, premierul a anunțat creșterea producție pe bază de cărbune, s-au angajat peste 600 de oameni deja la Complexul Energetic Oltenia. Dacă vă uitați pe site-ul Transelectrica, o să vedeți o creștere a producției de energie electrică în ultima lună. Eram obișnuiți cu 1.200 MWh, a ajuns și la 1.700 de MWh; deci Complexul Energetic Oltenia funcționează în acest moment aproape de capacitatea maximă de producere a energiei electrice”.
Nu în ultimul rând, ministrul Virgil Popescu a prezentat vizinea privind viitorul minelor închise.
„Referitor la minele de huilă avem posibilitatea ca acelea să poată fi, să le zicem așa, închise într-o formă, în așa fel încât să poată intra într-un circuit, de exemplu, cultural sau turistic, pentru că, de ce nu, tradiția mineritului există în România, există în acea zonă și cred că poate să rămână ca generațiile viitoare să vadă acest lucru”, a menționat ministrul Energiei, Virgil Popescu.
Pe același subiect:
About Raluca Oanță
Jurnalist cu peste 10 ani de experiență. A lucrat în presa scrisă și în televiziune. A absolvit Facultatea de Sociologie din cadrul Universității București; ulterior, a urmat un master de Antropologie și Dezvoltare Comunitară.
