Senatorul Claudiu Târziu (AUR) a reacționat la știrea potrivit căreia la Pitești, unde în anii ’50 a avut loc un cumplit experiment în penitenciarul din oraș, a fost dezvelit un monument dedicat „eroilor Securității”, spunând că acest fapt reprezintă o sfidare înfiorătoare la adresa victimelor.
„Torționarilor fostei Securități le-a fost înălțată o troiță în Cimitirul Eroilor din Pitești. În Pitești! În orașul în care a avut loc cel mai sinistru și criminal experiment împotriva umanității desfășurat pe pământ românesc, în întunecații ani ’50.
Să duci un omagiu călăilor este o sfidare înfiorătoare la adresa victimelor și urmașilor acestora”, a transmis, joi, pe Facebook, senatorul Claudiu Târziu.
Reamintim că istoricul Marius Oprea a dezvăluit că la Pitești a fost inaugurat un monument dedicat „eroilor Securității”, acest fapt semnificând victoria definitivă a Securității, învinșii fiind „România și poporul ei, cu sute de mii de morminte fără cruce”, după cum a relatat RostOnline.
„Lumea e cu ochii pe funeraliile reginei Elisabeta a II-a, sau pe ofensiva ucraineană. În ţară, cei mai mulţi români sunt cu ochii pe preţuri, pe cei 50 de bani la litrul de carburant – se mai dau, sau nu se mai dau? Guvernul nu s-a hotărît încă. Mai are două zile la dispoziţie şi românul trebuie să stea cu nervii întinşi, pînă în ultima clipă. Alte veşti: pensionarii viitorului află că, în conformitate cu cele prevăzute în PNRR, ”rezilienţa şi reconstrucţia României” va însemna pensii mai mici pentru ei. Şi mai tîrzii. Cine mai stă să se gîndească la morţi, cînd viii nu ştiu de unde să apuce viaţa, care se scumpeşte de la o zi la alta?
În această vînzoleală tristă şi cenuşie, care anunţă vremuri precum cele pe care le-am trăit sub Ceauşescu în anii ’80, inclusiv frigul din case şi o foame care de astă dată nu e pentru că nu ai ce cumpăra, ci nu ai cu ce, singurii care nu au problema zilei de mîine ridică monumente. În această agitaţie deprimantă, am trăit să văd cum Securitatea învinge. Cum calcă pe morminte fără cruce, cum le ridică monumente torţionarilor.
Cum altfel, decît o victorie a lor, poate fi interpretat faptul că foştii securişti sînt socotiţi, nu de azi, ci de mai multă vreme oameni care „au folosit; arma informaţiei pentru a opri şi contracara ameninţările la adresa naţiunii române”, cum spune un ziar on-line local, despre ceea ce s-a petrecut la Piteşti.
Iată şi ce s-a petrecut:
„Astăzi (14 septembrie – n.n.) începînd cu ora 11.30, la Capela Militară din Piteşti a avut loc reuniunea prilejuită de dezvelirea monumentului comemorativ închinat militarilor care au activat pe „frontul nevăzut” în activitatea de apărare a valorilor fundamentale ale României”. Despre ei, aceeaşi sursă („Argeş press”) spune, fără să citeze, că „sînt nu numai eroii de pe „frontul nevăzut” , dar şi eroii „ tăcuţi” .
Iată cum, din imaginarul colectiv, dispare victima şi apare în locul ei torţionarul. Elisabeta Rizea e înlocuită de căpitanul Cârnu din Serviciul „Bande” al Securităţii, cel care-i smulgea părul în anchetă şi o călca în picioare. Acum, căpitanul Cârnu e „eroul nevăzut”, căruia la Piteşti i se ridică un monument. Unde Elisabeta Rizea sau vreunul din partizanii luptei anticomuniste n-au nici măcar o plăcuţă, un semn cît de mic care să le comemoreze jertfa.
Cine a cîştigat, deci, în lupta cu comunismul? Cei care l-au apărat, nu cei care s-au ridicat împotriva lui. Securitatea, şi nu cei care au ieşit în stradă, în decembrie 1989. Securitatea a cîştigat pe toate planurile. Nici măcar securiştii care au ieşit la pensie din ’89 nu o duc rău. Şi ei, şi urmaşii lor din ”servicii” sînt prosperi. Ei pot ieşi la pensie şi la 45 de ani, iar pensia nu le e ameninţată nicicum de ”rezilienţă şi reconstrucţie”. Şi, iată, ce nu sperau în timpul comunismului, cu atît mai puţin în decembrie 1989, s-a împlinit: acum sînt admiraţi. Au devenit eroi ai unei străzi amorţite şi amnezice”, a scris Marius Oprea.
About Raluca Oanță
Jurnalist cu peste 10 ani de experiență. A lucrat în presa scrisă și în televiziune. A absolvit Facultatea de Sociologie din cadrul Universității București; ulterior, a urmat un master de Antropologie și Dezvoltare Comunitară.
