Între anii 2018 și 2021 extremiștii maghiari care acționează pentru autonomia așa-zisului ținut secuiesc au formulat peste 18 plângeri penale împotriva mea. Autorii plângerilor penale sunt membri sau simpatizanți ai Partidului Civic Maghiar, condus de Mezei Janos, fostul primar din Gheorgheni. Și Fundația Szekler Monitor, condusă de un alt membru PCM, Arus Zsolt Istvan, a fost folosită în încercarea de a mă intimida cu plângeri penale. Acuzațiile care mi-au fost aduse de toți acești rătăciți au fost în toate cazurile „ameninţarea” prev. de art.206 din Codul penal, „instigare publică” prev. de art.368 din Codul penal şi „incitare la ură sau discriminare” prev. de art.369 din Codul penal.
Totul a început în octombrie 2018 când la Parchetul de pe lângă Judecătoria Gheorgheni s-a înregistrat plângerea lui Mezei Janos, consilier judeţean, președintele PCM, prin care solicita să se constate săvârşirea de către numitul Dan Tănasă a infracţiunilor de „incitare la ură sau discriminare” prev. de art.369 din Codul penal, deoarece în luna iulie (2018) Dan Tănasă a trimis primarului şi Consiliului local al municipiului Gheorgheni o adresă prin care a solicitat ca steagul oraşului, arborat în Piaţa Centrală, să fie îndepărtat.Ulterior, în ordine cronologică începând cu data de 12.11.2018 şi sfârşind cu data de 22.11.2018, s-au mai înregistrat 13 plângeri penale, la Parchetul de pe lângă Judecătoria Gheorgheni, din care 12 au fost cu un conţinut identic întru totul, inclusiv în privinţa înscrisurilor ataşate plângerii iniţiale a Partidului CivicMaghiar.
Fragment din Încheierea nr. 295/13.07.2022 pronunțată de ICCJ în dosarul nr. 1077/1/2022 prin care au fost respinse definitiv toate acuzațiile.
În data de 5 februarie 2019, Mezei Janos, președintele Partidului Civic Maghiar (PCM), partenerul UDMR, însoțit de primarul PCM din Odorheiu Secuiesc, Galfi Arpad, primarul PCM din Gheorgheni, Nagy Zoltan, și primarul PCM din Băile Tușnad, Albert Tibor, au depus la Parchetul de pe lângă Judecătoria Gheorgheni, o plângere penală împotriva mea și a Forumului Civic al Românilor din Covasna, Harghita și Mureș (detalii aici).
La data de 28.06.2019, Ia Parchetul de pe lângă Judecătoria Gheorgheni s-a înregistrat plângerea Fundaţiei Szekler Monitor cu sediul în municipiul Gheorgheni, judeţul Harghita, reprezentată de Arus Zsolt Istvan în calitate de preşedinte, îndreptată împotriva mea sub aspectul săvârşirii infracţiunii prev. de art.369 din Codul penal.
La data de 25.05.2021, la Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie – Secţia de urmărire penală şi criminalistică a fost înregistrată plângerea Fundaţiei Szekler Monitor, reprezentată de Arus Zsolt Istvan, transmisă iniţial de petent la Parchetul de pe lângă Judecătoria Braşov şi ulterior la fosta Secţiepentru Investigarea Infracţiunilor din Justiţie, îndreptată tot împotriva mea. Fundaţia petentă acuză faptul că subsemnatul am publicat „recent” pe pagina lui de Facebook o postare despre un monumentridicat în satul Sângeorgiu de Mureş în memoria celor 6 victime (3 maghiari şi 3 rromi) „a evenimentelor încă neelucidate” din martie 1990, de la Târgu Mureş.La data de 22.06.2021 la Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie s-a înregistrat plângerea care a fost ataşată Ia acest dosar, a Fundaţiei Szekler Monitor îndreptată împotriva deputatului de Mureş, Dan Tănasă. Astfel, fundaţia petentă care monitorizează „spaţiul public din România”, după cumdeclară, afirmă în plângere că după data de 5 iunie 2021 făptuitorul Dan Tănasă a publicat pe Facebook, un articol despre profanarea statuii Mihai Viteazul de la Sf. Gheorghe, creând impresia că fapta a fost comisă de către etnicii maghiari, determinând comentariile negative la adresa etniei maghiare din România, astfel încât, în opinia Fundaţiei Szekler Monitor, sunt întrunite elementele constitutiveale infracţiunii de „ameninţarea” prev. de art.206 din Codul penal, „instigare publică” prev. de art.368 din Codul penal şi „incitare la ură sau discriminare” prev. de art.369 din Codul penal.La data de 01.07.2021, la Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a fost înregistrată o nouă plângere penală a Fundaţiei Szekler Monitor, reprezentată de numitul Arus Zsolt Istvan, în calitate de preşedinte, îndreptată împotriva deputatului de Iaşi Dan Tănasă pentru săvârşirea infracţiunilor de„ameninţare” prev. de art.206 din Codul penal, „instigare publică” prev. de art.368 din Codul penal şi respectiv „instigare la ură sau discriminare” prev. de art.369 din Codul penal.La data de 5.08.2021, la Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie s-a înregistrat o altă plângere a Fundaţiei Szekler Monitor, împotriva deputatului Dan Tănasă, sub aspectul săvârşirii infracţiunii de „incitare la ură sau discriminare” prev. de art.369 din Codul penal.În toate aceste dosare penale am fost citat la Parchet și am dat declarații în fața procurorilor în repetate rânduri în care am explicat că toate aceste acuzații sunt simple fabulații. În final, Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție a constatat că toate aceste acuzații sunt nefondate.„În consecinţă, în motivarea soluţiei, în mod corect procurorul a reţinut faptul că nu este realizat conţinutul constitutiv al infracţiunilor pentru care s-a dispus începerea urmăririi penale în prezenta cauză, conţinutul postărilor contestate încadrându-se în limitele libertăţii de exprimare, în cuprinsul acestoranefiind identificate elemente clare de incitare a publicului la ură sau discriminare împotriva comunităţii maghiare din România sau de instigare la comiterea unor infracţiuni împotriva membrilor acestei comunităţi iar comentariile internauţilor survenite în urma postărilor, deşi cuprind elemente cear putea fi considerate manifestări de ură sau discriminare la adresa maghiarilor, nu realizează conţinutul constitutiv al infracţiunilor cercetate deoarece, după cum s-a arătat anterior aptitudinea acestora de influenţare a publicului este aproape imposibil de cuantificat şi de dovedit iar impactul opiniilor unorpersoane care nu sunt cunoscute publicului nu poate fi decât unul nesemnificativ”, se arată în Încheierea nr. 295/13.07.2022 pronunțată de ICCJ în dosarul nr. 1077/1/2022 prin care au fost respinse definitiv toate acuzațiile.Împotriva soluțiilor de clasare emise de procurori doar Fundația Szekler Monitor a formulat plângere care s-a judecat la Înalta Curte de Casație și Justiție în dosarul nr. 1077/1/2022.
„De asemenea, judecătorul de cameră preliminară din cadrul Înaltei Curţi constată că urmărirea penală în cauză, aşa cum a fost prezentată cu măsurile dispuse de procuror, audierea intimatului Dan Tănasă, înscrisurile, în raport cu presupusele incriminări prevăzute de art.206 din Codul penal, ameninţare, art.368 alin. (1) instigare publică şi art. 369 incitarea la ură sau discriminare din Codul penal a fost completă, ceea ce a putut conduce la stabilirea situaţiei de fapt, expunerea argumentelor în drept şi dispunerea unei soluţii de clasare în condiţiile arătate, în mod legal şi temeinic, iar argumentele privind calitateapetentei de a exercita plângerea împotriva soluţiei de clasare nu sunt de natură să afecteze analiza şi raţionamentele expuse asupra soluţiei
de clasare în condiţiile arătate, în mod legal şi temeinic, iar argumentele privind calitateapetentei de a exercita plângerea împotriva soluţiei de clasare nu sunt de natură să afecteze analiza şi raţionamentele expuse asupra soluţiei de clasare şi nici să conducă la completarea urmăririi penale”, se mai arată în Încheierea nr. 295/13.07.2022 pronunțată de ICCJ în dosarul nr. 1077/1/2022 prin care au fost respinse definitiv toate acuzațiile.Sentința Înaltei Curți de Casație și Justiție pe scurt (dosar nr. 1077/1/2022): „Respinge, ca nefondată, plângerea formulată de petenta Fundaţia Szekler Monitor împotriva ordonanţei de clasare nr. 134/P/2021 din 29 martie 2022 a Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie – Secţia de Urmărire Penală şi Criminalistică şi a ordonanţei nr.43/II/2/2022 din data de 9 mai 2022, a procurorului şef al Secţiei de Urmărire Penală şi Criminalistică din cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie. Obligă petenta la plata sumei de 200 lei, cu titlu de cheltuieli judiciare către stat. Definitivă. Pronunţată în şedinţa din Camera de Consiliu, azi, 13 iulie 2022”.
