Partidul condus de către George Simion a cerut la începutul crizei energetice ca să se renunțe la piața liberă iar prețul să fie reglementat, nu subvenționat.
Aparent pentru români este același lucru: prețurile plătite sunt mai mici. Dar nu este așa: la piața subvenționată prețurile mari sunt plătite de la bugetul de stat, adică nu mai sunt bani pentru pensii și salarii sau pentru investiții.
Haideți să vedem mai exact diferența între cele două sisteme.
AUR a cerut revenirea la piața reglementată, așa cum era înainte.
George Simion a spus că piață liberă când ai puțini producători și furnizori nu poate fi, acesta este monopol și prețurile vor crește. Așa a fost.
Reglementarea înseamnă să impui marje de profit și să legi de costuri prețul de achiziție, pentru a nu se mai face speculă. Dacă produci cu 1 lei atunci se reglementează că poți vinde cu maxim 2 lei, indiferent câți intermediari există. Pentru acest sistem soluția este simplă: anularea prevederilor legale care au generat acest haos.
PSD și PNL însă au prieteni mulți în zona de energie și care fac speculă pentru că pot. Sigur că românii nu aveau bani să dea 4 lei pe kilowat, așa că au gândit o schemă care să îi ajute: românii plătesc direct 1 leu și tot ei, de la bugetul de stat, mai plătesc alți 3 lei. Aceasta este o păcăleală ce lasă pe politicieni și prietenii lor să speculeze bugetul de stat. Acești bani nu se mai folosesc pentru pensii, salarii, spitale noi sau pentru autostrăzi.
