Economia românească a dovedit în prima parte a anului o reziliență peste așteptări la șocurile asupra ofertei, deși a evoluat într-un context global dificil, cu conflicte geopolitice la granițele naționale și crize energetice care au amplificat presiunile asupra prețurilor materiilor prime, erodând în același timp puterea de cumpărare a populației, anunță Comisia Națională de Strategie și Prognoză după ce senatorul AUR Sorin Mateescu a trimis o serie de interpelări ce vizau situația economico-financiară a României în contextul efectelor războiului din Ucraina. Astfel, prognoza financiară primită de senatorul AUR reflectă creșteri salariale, atenuări de dinamică privind creșterea PIB-ului, dar și deteriorarea puterii de cumpărare a populației.
„Pentru anul 2022, avansul economic a fost prevăzut la 4,6% cu 1,1 puncte procentuale peste nivelul estimat în prognoza de vară (+3,5%). În evaluarea realizărilor din prima parte a anului au fost constatate performanțe peste așteptări în activitățile de construcții și servicii care, împreună, dețin o contribuție de circa 5 puncte procentuale la majorarea produsului intern brut, atenuând aportul negativ al industriei și agrculturii (-0,9 puncte procentuale). Pentru trimestrul IV au fost prevăzute atenuarăi de dinamică privind creșterea PIB-ului, comparativ cu rezultatele statistice pentru primele 2 trimestre ale anului. Contribuții negative se estimează a proveni, în continuare, din partea industriei, ramurile energofage (chimie, metalurgie etc.) fiind afectate de nivelul ridicat al produselor energetice, dar și din partea agriculturii. Pnetru trimestrul IV s-a estimat că inflația anulă se se mențină la valori de peste 15%. Pe fondul inflației ridicate, câștigul salarial mediu brut este estimat a se situa cu circa 10,5% peste cel realizat în trimestrul IV 2021, condiții în care câștigul salarial net va fi cu aproape 12% mai mare, ca urmare a unor măsuri fiscale de care beneficiază anumite categorii de personal. Este de așteptat să se manifeste o deteriorare a puterii de cumpărare a populației pentru perioada de final de an, ceea ce a determinat estimarea și a unui consum privat mai redus”, se arată în răspunsul Comisiei Naționale de Statistică și Prognoză.
Estimările pentru ultima parte a anului au luat în considerare prelungirea conflictului dintre Rusia și Ucraina și menținerea sacțiunilor asociate, precum și implicațiile pe care acestea le au asupra economiei europene și mondiale.
