Siguranța alimentară a revenit pe agenda publică, mai ales că există îngrijorări că în viitor va fi tot mai greu pentru această industrie să asigure alimente pentru întreaga populație. În plus, este necesar ca dependența de importuri să fie redusă – criza provocată de războiul din Ucraina a arătat cât de vulnerabili putem deveni în astfel de situații. România deține o suprafață impresionantă de terenuri agricole, însă de-a lungul timpului, au existat numeroase încercări din partea clasei politice de a le înstrăina și pe acestea.
Deputatul AUR Adrian Axinia atrage atenția că, în contextul previzibilei crize alimentare este nevoie ca statul să asigure cetăţenilor o independenţă alimentară. Ori, în acest sens, statul ar trebui să deţină o pondere cât mai mare din totalul suprafeţei agricole a ţării. În România, 0,3% din terenul agricol românesc este deținut de cetățeni străini, potrivit datelor Agenției Naționale de Cadastru și Publicitate Imobiliară pentru anul 2021. Instituția susține că nu deține însă date cu privire la terenurile deținute de persoane juridice străine.
Adrian Axinia reamintește că statele din Uniunea Europeană acordă o importanţă majoră subiectului înstrăinării terenurilor către persoane sau companii străine și acelaşi lucru ar trebui să se întâmple şi în România.
În acest sens, parlamentarul a solicitat Agenţiei Naţionale de Cadastru şi Publicitate Imobiliară să comunice:
- Care sunt suprafeţele de teren agricol deţinute de cetăţenii străini în România, defalcate, pe judeţe?
- Ce procent reprezintă suprafaţa deţinută de cetăţelii străini în România din totalul suprafeţei agricole, defalcate, pe judeţe?
- Care este procentul suprafeţelor agricole deţinute de persoane fizice, persoane juridice, fonduri de investiţii străine?
