Mircea Geoană este un potențial candidat la prezidențialele din 2024 mai bine clasat decât Marcel Ciolacu la capitolul încredere, în special datorită unei creșteri a încrederii românilor în NATO, odată cu începutul războiului din Ucraina, a declarat Remus Ștefureac, directorul INSCOP Research, la „Puterea Știrilor”. Potrivit politologului, o eventuală candidatură a liderului AUR, George Simion, ar complica lucrurile pe partea de electorat non-PSD. Totuși, subliniază Ștefureac, în acest moment este mult prea devreme pentru o predicție sociologică serioasă, dat fiind faptul că partidele nu și-au anunțat oficial candidații.
„Mircea Georană este un candidat plasat bine și destul de bine, cu un nivel de încredere ridicat, dar e prematur pentru a face o predicție. Mă gândesc la alegerile anterioare, când candidații apăruseră mai degrabă în ultimul moment. De exemplu, când a intrat Traian Băsescu în cursă înlocuindu-l pe Theodor Stolojan, chestiunea s-a întâmplat în ultimele 3 luni de campanie. Klaus Iohannis nu a intrat cu doi ani înainte de competiție, ba chiar cred că a apărut cu jumătate de an înainte. Se vor întâmpla multe lucruri până la alegerile prezidențiale încât, repet, cel puțin la începutul anului 2023 este mai mult decât prematur să facem predicții, pentru că nu au nicio susținere în realitate. Putem cel mult să măsurăm acest lucru, să vedem care sunt cei mai populari lideri, dar asta nu înseamnă că ar fi validați pentru un scrutin prezidențial, pentru că aici vin și alte elemente, legate de sprijinul partidelor, legate de percepția populației, care poate să considere sau nu că acea persoana este adecvată funcției”, a spus politologul la „Puterea Știrilor”.
La capitolul încredere, Mircea Geoană este mai bine plasat și decât liderul PSD, Marcel Ciolacu, a adăugat directorul INSCOP.
„Pe sondajele de încredere, din măsurătorile noastre de anul trecut, erau câteva procente în plus (în favoarea lui Mircea Geoană – n.r.), într-un context în care încrederea în NATO este foarte mare, pe fondul războiului din Ucraina, secretarul general adjunct român al NATO este ajutat de această postură. Acest nivel de încredere nu are nicio legătură în acest moment cu performanța într-o competiție prezidențială care depinde de enorm de mulți factori. Vorbim de o cursă pe termen lung, foarte dură, imaginați-vă într-o competiție prezidențială câte atacuri apar, câți scheleți se scot din dulap”, a punctat Remus Ștefureac.
Politologul a abordat și subiectul unei eventuale candidaturi a lui George Simion la prezidențialele din 2024 și cum ar putea ajuta această candidatură candidatul PSD.
„Se discută foarte mult, am văzut multe comentarii în spațiul public, inclusiv cele legate de faptul că Partidul Social Democrat ar avea un interes cumva și asta ar fi singura variantă în care ar putea câștiga alegerile prezidențiale în România, dacă în turul 2 ar intra un candidat care cumva ar îndepărta marea majoritate a electoratului, modelul Iliescu- Vadim Tudor din 2000. Sigur, domnul Simion poate să intre în această competiție. Depinde cât de mult va fi fragmentat votul non-AUR, dar și în partea cealaltă sunt foarte mulți candidați care fragmentează. Vă dau un exemplu, avem un candidat USR care ia 15% , un candidat PNL care ia 19% și mai apare și un candidat AUR care ia 20%, iată că s-a întâmplat pocinogul, ca să spun așa”, a precizat Ștefureac.
El a mai spus că interesul public cere ca partidele „să anunțe cu ceva timp înainte candidații, ca populația să ajungă să-i cunoască, să aflăm până la urmă cu toții și lucrurile bune și lucrurile mai puțin bune”.
„Lucrurile mai puțin bune uneori sunt atât de bine ascunse încât durează să iasă la iveală. Și e puțin nepotrivit să aflam după, un președinte trebuie ales ținând cont de toate aceste lucruri. Din perspectiva interesului public, cred foarte mult că acești candidați trebuie anunțați cu un timp rezonabil înainte. Daca vorbim din perspectiva tacticilor politice, strategiilor, de la caz la caz. Daca sunt sunt partide care au un aș în mânecă, nu iți scoți asul din mânecă foarte devreme, îl lași până în ultimul moment și bulversezi scena”, a conchis politologul la „Puterea Știrilor”.
