România este la acest moment în faliment, însă gravitatea situației este ascunsă. După cum vedeți prețurile la rafturi, mai ales la produsele importate, adică aproape toate, s-au cam dublat în ultimii 3 ani, deși în țările de unde ele sunt livrate creșterea nu a fost așa de mare.
Guvernele lui Klaus Iohannis au condus iresponsabil România. Nu îmi dau seama dacă este incompetență sau o acțiune premeditată, dar acestea au închis majoritatea activelor de producție care mai existau în România, cele ce au supraviețuit celorlalți 33 de ani.
Astăzi nu mai producem nimic, importăm totul.
Cel mai grav este că importăm produse ce ar putea cu ușurință să fie realizate local cum ar fi cele rezultate din zona de agricultură și industria alimentară. Dar și acestea în general sunt de import: aducem produse de patiserie, carne de porc, ouă, lapte, legume și fructe.
Deficitul comercial a explodat în ultimii 4 ani, practic s-a triplat. În anul 2022 acesta a ajuns la 33 de miliarde de euro iar trendul este de creștere, cel mai probabil anul acesta vom atinge 40 de miliarde de euro. În condițiile în care PIB-ul țării este cu puțin peste 300 de miliarde de euro, un PIB din care statul român consumă deja 25%, aportul importurilor devine și mai catastrofal.
Acest deficit comercial necesită valută iar valuta se ia din împrumuturi. Românii ajung să plătească astfel de două ori un produs: odată la magazin și a doua oară prin împrumuturile pe care le ia statul român în mod accelerat pentru a face în așa fel încât cursul de schimb să nu se prăbușească iar România să intre practic într-o formă de faliment.
Cei care conduc România ascund catastrofa în care ne aflăm și se împrumută din toate părțile numai ca să poată amâna perioada de rambursare astfel încât ei să nu mai fie la guvernare.
Deficitul comercial este primul deficit economic major cu care ne confruntăm , al doilea, la fel de grav, este ponderea extrem de mare a cheltuielilor publice din totalul PIB-ului țării.
La acest moment statul român consumă aproximativ 25% din PIB-ul României, dar 93% din bani nu se duc pe investiții ci pe salarii, pensii și administrarea clădirilor în care instituțiile statului funcționează. În Germania sau Marea Britanie ponderea cheltuielilor publice din total PIB este de aproape trei ori mai scăzut decât în România. Practic în România instituțiile statului parazitează economia reală consumând-o precum un cancer.
PSD și PNL nu au puterea să facă reforme reale, din ce am văzut și cunoscut eu până acum nici nu au oameni care să înțeleagă complexitatea și gravitatea acestor fenomene. Fără o reformă administrativă a statului român, cu reducerea numărului de instituții, cu reducerea numărului de primării, cu reducerea numărului de parlamentari, nu vom putea asigura bunăstare.
Impozitarea excesivă a muncii este tocmai rezultatul catastrofei în care ne aflăm. Cum ai ieșit din casă să pleci spre muncă statul dorește 2 din cele 5 zile de muncă numai pentru el. Apoi din ce rămâne cumperi produse și mai dai 19%.
Românii au ajuns astăzi iobagii oamenilor din partidele politice.
