Deputatul AUR Ilie Coleșa a demontat acuzațiile apărute în presă referitoare la programul de guvernare elaborat de Alianța pentru Unirea Românilor care, susține presa mincinoasă, propune înființarea tribunalelor poporului de sorginte sovietică. Acesta a explicat că, de fapt, reforma dorită de AUR prevede opusul și că singurii care fac uzul de votul politic sunt parlamentarii puterii – ei au fost cei care au decis să sancționeze cinci deputați AUR pentru simplu fapt că s-au opus adoptării legilor anti-naționale de către Parlament.
Într-o conferință de presă, Ilie Coleșa a explicat că, potrivit programului de guvernare AUR, se dorește depolitizarea sistemului de justiție și implementarea unor măsuri care vor asigura o practică unitară, nu cum se întâmplă acum când în cazul aceleași spețe tribunalele emit decizi total diferite.
Deputatul a precizat că minciunile răspândite de presă, referitoare la înființare unor tribunale ale poporului, nu au o bază reală. În documentul citat nu există această noțiune, ci se regăsește conceptul de „curți cu jurați” și de alte practici inspirate din modul de funcționare al altor state.
„Nu au nicio legătură cu tribunalele poporului din ’45-’46 puse în practică de sovietici. Sunt diferențe colosale și ele sunt un model de bune practici, este felul în care funcționează democrația și statul de drept în alte țări precum Statele Unite ale Americii, Franța, Belgia, Austria. Deci, este un model de bune practici care funcționează și pentru implementarea cărora nu este nevoie de modificări majore a organizării judecătorești și a codul de procedură civilă și penală”, a explicat parlamentarul.
Măsurile propuse de AUR pentru asigurarea domniei legii
Capitolul 11 din programul de guvernare al AUR prevede că:
- Nimeni nu este mai presus de lege, iar legile si sistemul coercitiv nu trebuie să încalce drepturile și libertățile fundamentele. Susținem implicarea activă în viața Cetății a românilor.
- Asigură instrumentele judiciare și administrative pentru garantarea unei practici unitare și celeritate în judecarea cauzelor.
- Introducem răspunderea profesională a magistraților pentru erorile judiciare, pe modul răspunderii profesionale existente în sistemul medical sau în sectorul construcțiilor.
- Accesul la funcția de judecător se va putea face după o experiență de minim 10 ani în celelalte profesii juridice.
- Limităm influența factorului politic în justiție prin alegeri direct de către populație a judecătorilor Curții Constituționale, a conducerii Parchetelor și a conducerii Înaltei Curți de Casație și Justiție.
- Organizarea de curți cu jurați, formate din cetățeni români majori și cu capacitate deplină de exercițiu, care să soluționeze cazurile penale grave și procesele colective sau de clasă.
