Vila interbelică Șuțu din Constanța, construită în 1898 după planurile arhitectului Grigore Cerchez, este într-o stare avansată de degradare. Sorin Mateescu, senator AUR de Constanța, a sesizat Ministerul Culturii și a făcut apel către autorități în vederea salvării singurului obiectiv în stil maur-andaluzian din sud-estul României.
Deși are toate caracteristicile necesare pentru a fi clasată ca monument istoric, vila Șuțu, altădată impunătoare, este pustie astăzi.
„Din păcate, această capodoperă, tratată cu superficialitate atât de autoritățile locale, cât și de Ministerul Culturii în ultimii 30 de ani, are un un parapet masiv şi abrupt de piatră ce fereşte fundaţia şi pivniţele de furia valurilor, dar care se află într-un stadiu alarmant de degradare.
Din cauza vechimii, imobilul a fost trecut în stadiul de conservare Pe de altă parte, pe rolul instanţelor există un litigiu având ca obiect revendicarea imobilului de către moştenitorii testamentari ai familiei Şuţu. În atare condiții, vila a rămas pustie”, precizează Sorin Mateescu în sesizarea adresată Ministerului Culturii.
Având în vedere că imobilul ar putea fi restaurat și redat comunității, devenind în același timp o importantă atracție turistică, senatorul AUR a solicitat ministrului Culturii, Lucian Romașcanu, să transmită răspuns la următoarea întrebare:
Domnule ministru, ce măsuri poate lua Ministerul Culturii pentru a salva de la distrugere unul dintre capodoperele arhitecturale ale Constanței și chiar ale României ?
Vila Șuțu, una din cele mai frumoase clădiri istorice din Constanța
Vila a fost realizată la 1899, după ideile arhitectului Grigore Cerchez, unul dintre creatorii curentului neoromânesc. Acesta a ales pentru construcţie o porţiune solidă a falezei, din stâncă, pe terenul întins al proprietăţii lui Costache Suţu, tatăl prinţului Mihail Şuţu.
Potrivit informațiilor, aici au locuit două nume de rezonanţă ale culturii naţionale. Prinţul Mihail Suţu este reprezentantul istoriei numismatice şi al cercetărilor arheologice timpurii din ţara noastră. Nu mai puţin important, a fost Guvernator al Băncii Naţionale între 1899 şi 1904, membru al Academiei Române din 1909 şi membru titular al Societăţii Regale de Numismatică din Marea Britanie. La rândul ei, romanciera constănţeană Cella Serghi a devenit celebră în 1938 când a publicat romanul de debut „Pânza de păianjen”, recomandat de Camil Petrescu, Mihail Sebastian şi Liviu Rebreanu. De asemenea, unul dintre locatarii aproape permanenţi ai vilei din Constanţa a fost şi celebrul pictor Theodor Pallady.
