Senatorul AUR Adrian Costea demontează afirmațiile făcute de liderii coaliției de guvernare, care susțin că nu există suficiente fonduri la bugetul de stat pentru a majora salariile profesorilor. El susține că aceste declarații nu reflectă realitatea deoarece statul alocă resurse financiare importante pentru cheltuieli inutile, suspecte sau imorale, oferind fonduri preferențiale anumitor companii sau categorii de persoane.
Prin urmare, subliniază Adrian Costea, dacă s-ar elimina aceste cheltuieli, s-ar face economii la buget de stat, iar aceste sume ar putea fi utilizate pentru a acoperi nevoi reale și urgente. Într-o întrebare parlamentară adresată premierului Nicolae Ciucă și miniștrilor Economiei și Finanțelor, senatorul AUR oferă trei astfel de exemple prin care s-ar economisi bani la bugetul de stat:
- Schema de ajutor de stat pentru industria prelucrătoare, în valoare de 1500 miliarde lei (300 milioane euro), derulată de Ministerul Economiei pe 2022 şi 2023. Ajutorul este direcționat selectiv și arbitrar: banii merg la opt firme private alese pe criterii discutabile. Rezultatul e contestat: cele 8 firme au doar 15 angajați în total, două dintre ele neavând niciun angajat. Deși scopul declarat era sprijinirea industriei prelucrătoare, doar o companie din cele 8 activează în industria prelucrătoare, și aceea cu o cifră de afaceri de numai 5100 lei.
- Cazul împrumutului, garantat de statul român, de 300 milioane lei (60 milioane euro) dat companiei aeriene Blue Air de EximBank prin HG 862 din 14.10. 2020. Toate analizele arătau că ajutorul financiar nu trebuia acordat firmei Blue Air căci statul n-avea să mai recupereze suma. Curtea de Conturi, EximBank, experți din minister au emis recomandări care contestau acest ajutor. Într-adevăr, Blue Air n-a plătit nici o rată, intrând în faliment, iar statul român e bun de plată, făcând acum decontul lună de lună. Pe ipoteca instituită pe 75% din acțiuni, statul putea prelua și valorifica firma, de pildă adăugând-o la TAROM, care-și putea face serviciu low cost. Dar s-a ales soluția greșită, cea a acordării împrumutului – pierderea fiind suportată de bugetul de stat.
- Eficientizarea colectării taxelor și recuperarea întârzierilor. România e pe penultimul loc din UE privind colectarea, cu 27% din PIB impozite colectate faţă de media europeană de 42%. Este necesară reforma instituției ANAF, reconstrucția sa pe baza modelelor europene moderne. Experții spun că ANAF trebuie nu să alerge după PFA-uri și alți contribuabili mărunți, ci să urmărească marii contribuabili evazioniști, colectarea de la societățile cu capital străin / multinaționale și cele cu capital de stat care au întârzieri sau neplată pe perioade mari.
Adrian Costea precizează că aceste exemple arată modul în care statul irosește banii ce ar putea fi direcționați către sectoare strategice. Senatorul AUR a adresat o serie de întrebări la care așteaptă răspuns, astfel:
- Întrebare adresată premierului Nicolae Ciucă: este nevoie de o analiză minuțioasă a banilor irosiți de la bugetul de stat cu diverse cheltuieli inutile, greșite sau imorale, la toate ministerele, găsind astfel resurse pentru a satisface cererilor legitime formulate de sindicatele din învățământ?
- Întrebare adresată ministrul Economiei, Florin Spătaru: Când schema de ajutor de stat acoperă maxim 60% din valoarea cheltuielilor eligibile, cum poate obţine o finanţare de 40 milioane euro o companie cu cifra de afaceri 5100 lei, pentru a face un proiect de investiţii de 80 milioane euro?
- Întrebări adresate ministrul Finanțelor Publice, Adrian Câciu: Cine răspunde pentru eroarea comisă cu împrumutul, garantat de statul român, de 300 milioane lei (60 milioane euro) dat companiei aeriene Blue Air de EximBank? Ce planuri precise are Ministerul Finanțelor Publice privind reforma ANAF și a politicii fiscale, în sensul prezentat mai sus, pentru maximizarea colectării veniturilor la buget?
