PSD și PNL preferă sinecuriștii, nu profesioniștii! Fiecare grup parlamentar trebuie să aibă reprezentant în Colegiul CNSAS. AUR l-a propus pe istoricul și cercetătorul Marius Oprea, însă Parlamentul a respins ieri, ilegal, propunerea. Vom ataca la CCR această decizie, anunță Partidul Alianța pentru Unirea Românilor.
PSD și PNL au respins numirea lui Marius Oprea din parte AUR în Colegiul Consiliului Naţional pentru Studierea Arhivelor Securităţii (CNSAS). Sistemul de teme de adevăr și de crimele pe care le-a comis în perioada comunistă.
Marius Oprea (n. 1964 la Târgoviște), istoric și eseist, a studiat la Universitatea din București și este autorul unei teze de doctorat cu tema Rolul și evoluția Securității (1948-1964). În anii 1999-2000 a facut parte din echipa de consilieri a președintelui Emil Constantinescu.
Istoricul Marius Oprea a fost și director în cadrul departamentului de investigaţii speciale al Institutului de Investigare a Crimelor Comunismului din România. Acesta a explicat de unde a pornit, de fapt, investigarea atrocităţilor comise în perioada comunistă, de către comunişti.
Marius Oprea spunea: „m-am dus odată la un procuror şi i-am zis «uitaţi, am aici nişte pagini care dovedesc nişte crime» şi procurorul mi-a zis «bun, şi ce-i cu asta?»”.
Marius Oprea povesteşte că l-ar fi întrebat pe procuror dacă nu s-a condamnat comunismul, la care procurorul ar fi răspuns: „ba da…” după care ar fi continuat: „Pe ce stradă stă comunismul, care-i adresa lui? Unde locuieşte comunismul? Dacă dumneata spui că acest comunism a făptuit o crimă, trebuie să îmi arăţi victima şi, pe cât posibil, să îmi dai indicii în legătură cu făptuitorul”.
„Şi aşa a început, de fapt, totul”, spunea istoricul Marius Oprea, adăugând: „dacă au vrut victime, am început să le găsim”. În completare, directorul de la IICCR mărturisea un oarecare regret: victimele sunt foarte multe şi cei implicaţi în identificarea lor sunt foarte puţini iar resursele financiare sunt foarte mici.
„Piedicile care ni se pun sunt foarte mari”, completa Marius Oprea recunoscând sentimentul de bucurie că, în fiecare locaţie unde ajung, comunitatea locală se implică, dă o mână de ajutor.
Săpatul şi căutatul victimelor nu aduce întotdeauna rezultate, „nu întotdeauna găsim”, explicaţia fiind că „nu ştii ce ascunde pământul”. Concluzia tristă era, totuşi, mereu aceeaşi: „aceştia sunt morţi fără cruce, sunt oameni care au fost pur şi simplu răpiţi, smulşi din casele lor, din familia lor, din rânduiala lor… şi duşi în noapte şi împuşcaţi…”.
