În luna mai, deputatul AUR Lilian Scripnic a sesizat Ministerul Agriculturii, în contextul în care apăruseră informații în spațiul publice referitoare la cazul legumicultorilor din judeţul Buzău care foloseau substanţe toxice, interzise în România, pentru a stimula creşterea rapidă a legumelor. Deși este vorba despre un caz izolat, deputatul și-a exprimat îngrijorarea – în lipsa unor modalităţi de a face posibilă testarea rapidă a legumelor şi fructelor, înainte de a fi scoase la vânzare, sănătatea populației poate fi pusă în pericol.
Lilian Scripnic a cerut Ministerului Agriculturii să transmită dacă, împreună cu reprezentanții ANSVSA și ai Autorităţii Naţionale Fitosanitare, au identificat astfel de soluții de testare a legumelor și fructelor. De asemenea, deputatul a cerut informații cu privire la alte cazuri asemănătoare: câţi alţi producători au fost verificaţi, pe aria căror judeţe s-a desfăşurat controlul, ce nereguli s-au găsit și dacă au fost aplicate sancțiuni.
În urma acestei solicitări, Ministerul Agriculturii a dat asigurări că nu au mai fost constatate astfel de cazuri. În ceea ce privește controlul calității, Autoritatea Națională Fitosanitară (ANF), instituție aflată în subordinea ministerului menționat anterior, a desemnat ca laborator de referință Laboratorul Național Fitosanitar în domeniul sănătății plantelor, pentru detecţia şi identificarea organismelor dăunătoare plantelor şi produselor vegetale şi determinarea reziduurilor de pesticide în legume, fructe şi cereale.
Potrivit sursei citate, măsura a fost dispusă în calitate de stat membru al UE şi în conformitate cu Regulamentele europene in vigoare.
În ceea ce privește testarea rapidă a legumelor și fructelor atât MADRS, cât și ANF, au transmis că nu se pot efectua astfel de teste deoarece nu ar fi concludente. Este nevoie de analize profesioniste, care nu se pot realiza decât în laboratoare acreditate:
„pentru domeniul reziduurilor de pesticide din şi de pe alimentele de origine vegetală şi animală metodele de analiză relevante sunt cele elaborate de către laboratoarele de referinţă ale Uniunii Europene şi validate în conformitate cu protocoalele ştiinţifice acceptate pe plan internaţional. Metodele de testare rapidă în acest domeniu nu se încadrează în metodele cantitative multireziduale sau monoreziduale recomandate de laboratoarele de referinţă ale Uniunii Europene pentru a fi utilizate în controlul oficial”.
O altă problemă în ceea ce privește testarea rapidă o reprezintă faptul că aceasta metodă nu permite identificarea cu acuratețe a reziduurilor şi a cantităților acestora. Cantitățile de reziduuri de pesticide în legume și fructe sunt prezente, în general, la nivel de urme (μg/kg), valori imposibil de determinat prin teste rapide, a transmis ANF.
