Site-ul de investigații Rise Project a publicat în urmă cu câteva zile o analiză a cărei concluzie e că „AUR propagă aceleași mesaje ca FIDESZ, partidul de guvernământ din Ungaria” și că „cele două partide se înfrățesc în privința a cel puțin cinci narațiuni aliniate la propaganda Kremlinului„.
Iată cele cinci narațiuni:
NARAȚIUNEA NR. 1: “Nu trebuie să intrăm în război / Nu este războiul nostru”.
Războiul din Ucraina: AUR/FIDESZ predică pe tema unui risc inexistent în prezent, cel de intrare a României/Ungariei în război
NARAȚIUNEA NR. 2: “Nu trebuie să livrăm arme Ucrainei”
Dacă furnizăm arme Ucrainei ori acceptăm ca armamentul să ne tranziteze teritoriul, spun AUR/FIDESZ, ne lăsăm atrași în “febra războiului” care a cuprins UE și NATO
NARAȚIUNEA NR. 3: “În timp ce noi ajutăm refugiații, Ucraina ne desconsideră minoritățile”
România face eforturi financiare să ajute refugiații ucraineni, în timp ce Ucraina asuprește minoritățile, adoptând legi care restrâng drepturile acestora
NARAȚIUNEA NR. 4: “Suedia și Finlanda vor în NATO? Să le punem condiții!”
Ca să acceptăm extinderea unei alianțe militare din care facem parte, trebuie să obținem avantaje extra-militare, pentru că astfel servim “interesul național”
NARAȚIUNEA NR. 5: “Suntem slugile UE”
Românii și maghiarii nu mai au capacitatea să decidă pentru ei înșiși, deciziile relevante pentru viața lor se iau undeva la Bruxelles de către “birocrați”
Am ajuns să trăim într-o lume în care apărarea interesului național a devenit suspectă, dacă nu ești aliniat politicilor globaliste înseamnă că ești „putinist”, „extremist”, „homofob”, „transfob”, „fascist”, „neolegionar”, „antisemit”, „conspiraționist” etc. Pentru ei totul a devenit binar, e ori alb, ori negru. Iar în cazul războiului de la granițele noastre, dacă nu susții Ucraina înseamnă că, automat, susții Rusia.
Pentru ei Ucraina a devenit apărătoarea democrației și a civilizației europene. Uită că Ucraina a fost un stat ostil României și intereselor României încă de când și-a proclamat independența. Situația din Transnistria, acolo unde staționează armata a 14-a rusească, se datorează Ucrainei.
Insula Șerpilor, sudul Basarabiei și nordul Bucovinei, teritorii străvechi românești furate de URSS sunt acum parte din Ucraina. Ei se apără spunând că hoțul a fost Stalin. Așa e, doar că și cel ce se bucură de lucruri pe care le-a primit și de care știe că sunt furate e la fel de vinovat ca și hoțul.
Deznaționalizarea minoritărilor naționale a devenit politică de stat imediat după declararea independenței Ucrainei.
Ucraina nu a ezitat și nu ezită în a boicota interesele României în interes propriu. Să nu uităm că în 1991 nava ucraineană Rostock a fost scufundată intenționat blocând pentru 15 ani circulația navală pe brațul Sulina care leagă Dunărea de Marea Neagră. Scopul a fost construirea canalului Bâstroe care să lege Dunărea de Marea Neagră pe teritoriul ucrainean.
Ca să nu mai vorbim de corupția generalizată din Ucraina, corupție care a luat amploare odată cu declanșarea războiului.
Aceleași lucruri le-au făcut și rușii. Au furat teritorii românești, au decimat populația locală din teritoriile furate, au dus o politică de deznaționalizare a românilor care au supraviețuit. Dar politica teroristă a rușilor nu s-a limitat la teritoriile furate României. După ce ne-au ocupat, odată cu sfârșitul celui de-al doilea război mondial, ne-au ucis, ne-au terorizat, ne-au jefuit, ne-au decimat elita intelectuală, ne-au impus cu forța comunismul care a mai distrus câteva generații.
Cred că sunt motive suficiente pentru a nu fi nici susținător al Ucrainei, nici al Rusiei. Asta se fac că nu înțeleg globaliștii. Ei o țin pe a lor, ca papagalii: „Sunteți putiniști”.
Nu suntem „putiniști”, suntem români.
