A trecut și mult așteptata vizită a lui Zelenski. Multă fanfară pentru mai nimic. Sigur, dragii noștri politicieni s-au îngrămădit să își facă poze și să le posteze repede-repejor pentru a acapara cât mai multe puncte sociale. Dar tot degeaba. Problemele românilor? N-au fost pe agendă!
După ce ne-au acuzat pe noi că mințim în legătură cu protecția drepturilor cetățenilor etnici români din Ucraina, spunând că facem jocul Rusiei amintind de aceasta, iată că adevărul a ieșit la suprafață. Chiar prin gura Președintelui României, care a admis, indirect, că românii din Ucraina nu au aceleași drepturi ca ucrainenii. Frumos, nu-i așa?
Cred că ne-am obișnuit deja cu toții cu modul în care Guvernul României, alături de Președinte, aleg să își bată joc de noi. Dar parcă niciodată nu a fost atât de „mai pe față”, ca acum. Inviți Președintele Ucrainei la tine acasă, îl primești cu onoruri militare și covor roșu, îi promiți ajutor necondiționat, doar ca acesta să răspundă „Nu este o problemă [pentru noi]”, atunci când este întrebat dacă va recunoaște inexistența limbii „moldovenești”. Poetic!
Despre agricultorii români, care au avertizat că sunt în prag de faliment din cauza influxului de cereale ucrainene de pe teritoriul țării noastre, s-a spus ceva? Nimic! Despre soarta tinerilor români din Bucovina de Nord, mobilizați în rânduri repetate de către Armata Ucraineană, s-a rostit vreun cuvânt? Nimic! Despre asimilarea culturală forțată a comunității etnice române din Ucraina, s-a menționat vreo vorbă? Nimic! Despre canalul Bâstroe din Delta Dunării? Nimic!
Asta este politica externă a României. Un mare „nimic”, pusă la dispoziția tuturor celor care vor să ne exploateze. Politic, economic, militar, în toate felurile. Suntem buni să dam din cap aprobator, să nu scoatem un cuvânt, să facem așa cum ni se spune. Și daca îndrăznim să ieșim din acești parametrii, suntem automat catalogați drept „putiniști”. De ce? Pentru că ne deranjăm stăpânii.
Ajutăm Ucraina necondiționat încă de la începutul invaziei rusești. Am primit sute de mii de refugiați din Ucraina, chit că aceștia se aflau doar în tranzit. Am găzduit zeci de mii de refugiați ucraineni, pentru că asta face un bun creștin. Ne-am pus la dispoziție infrastructura feroviară pentru a transporta grânele ucrainene, am donat echipamente militare în valoare de milioane de euro, ba chiar ne-am angajat să antrenăm piloți din Ucraina.
Nu spune nimeni că trebuie să fim răsplătiți pentru aceste fapte. Dar nici să fim luați de proști și duși cu zăhărelul, de absolut fiecare dată. Clasa politică din România trebuie să înțeleagă, o dată pentru totdeauna, că poporul român are o coloană vertebrală. Chit că ei nu au. Iar vecinii noștri trebuie să înțeleagă că ne vom proteja semenii, mai presus de orice!
