Într-o declarație politică, deputatul AUR Boris Volosatîi a readus în atenția publică lipsa de eficiență și risipa de bani publici din cadrul ICR și a reprezentanțelor de peste hotare pentru anul 2023. Din cauza administrării defectuoase, cea mai mare parte a fondurilor sunt cheltuite de structura centrală a instituției. În plus, în cazul unora din reprezentanțele din afara țării, s-a constatat că 90% din fondurile alocate merg către salarii și doar 10% sunt alocate organizării de evenimente culturale.
Boris Volosatîi a făcut apel către MAE și a cerut reconfigurarea structurii cheltuieilor ICR din perspectiva scopurilor și exigențelor legale.
Deputatul a amintit că, în luna iunie a acestui an, Comisia pentru Cultură a Senatului României a fost sesizată cu privire la această situație, în condițiile în care, potrivit angajaților ICR, reprezentanțele instituției își cheltuiseră banii alocați pe întregul an 2023. Este vorba de sume ce variază între 30.000 euro (Roma) şi 70.000 euro (Paris).
De asemenea, presa a avertizat în repetate rânduri asupra acestei situații: „institutele culturale din străinătate au fost reduse la stadiul de sugative de bani publici”. Și tot presa a adus în atenție faptul că bugetul alocat Institutului Cultural Român de la Viena ar fi unul absolut disproporționat: 10% pentru activități culturale și 90% pentru salarizarea directorului și personalului, precum și pentru închirierea sediului și a locuințelor. Un alt caz semnalat a fost cel privind ICR Viena (directoare – Andreea Dincă) nu a organizat niciun eveniment cultural legat de Constantin Brâncuși, Dimitrie Cantemir (2023 este declarat prin lege anul Cantemir), iar pentru Eminescu a organizat un eveniment cel mult firav, în condițiile în care toți cei trei uriași ai culturii române au avut puternice legături cu Viena.
Având în vedere cazurile amintite, Boris Volosatîi subliniază că este absolut necesar ca ICR să schimbe structura de cheltuieli ale fiecăreia dintre cele 18 reprezentanțe ale ICR de peste hotare, astfel încât sumele destinate activităților culturale și, respectiv, cheltuielilor cu personalul (salarii, închirierea de locuințe) sau administrative (închiriere de sedii, întreținerea sau reparația/renovarea acestora și alte cheltuieli de regie, combustibili etc.) să revină în parametrii normali.
