După cum știți, chiar de praznicul Sf. Andrei am fost binecuvântat și onorat să primesc „Crucea Șaguniană”, una dintre cele mai înalte distincții ale Bisericii Ortodoxe Române din Ardeal, din mâinile Mitropolitului Laurențiu.
Au urmat reacții peste reacții, dintre care unele chiar isterice, în care a plouat cu acuzații la adresa Mitropolitului Ardealului.
Vă las aici, o parte din răspunsul pe care prof. universitar Vasile Chira, teolog și doctor în filozofie, îl oferă unor indivizi certați cu bunul simț și onestitatea, precizând pe această cale, că sunt deplin conștient de faptul că îi reprezint, așa cum frumos spune domnia sa, „pieptul nevăzut al spiritului românesc, al milioanelor de strămoși de-ai noștri ai tuturor, care și-au vărsat sângele pentru a apăra această țară”.
„Din nefericire, intelectualii progresiști, jurnaliștii oportuniști, vânduți, evită și refuză conștient, eludează subiectele fierbinți, nu acceptă în discuție decât un cadru limitat de probleme.Onest ar fi să iasă din bula lor ideatică, să abandoneze cadrele unei agende ideologice prestabilite, pentru o minimă exigență logică și dialogică. Intelectualii progresiști fac jurnalism de duzină, nu se ocupă decât de denunț, nu acceptă schimbarea registrului discuției. Nu au nimic din tipul dialogic platonician, din maieutica sau din dialectica antică.Ei îmbrățișează o temă la modă, un set de idei corecte politic și o țin lângă.Nu putem face abstracție de complexitatea realității. Etica și filosofia comunicării ne spun că trebuie să existe o îndreptățire a fiecărui ins să își prezinte argumentele.
În contextul în care ne sunt amenințate identitatea națională, cultura tradițională, valorile creștine, în condițiile în care ne mor părinții, prietenii, colegii, copiii în urma înțepării cu acele seruri experimentale, în contextul în care avem o țară cu oameni săraci, bolnavi fizic și spiritual, o țară cu peste 1 milion de bolnavi de cancer, o țară cu un pământ vândut în proporție de peste 70% străinilor, o țară cu zeci de mii de oameni care dorm în canale, în sălile de așteptare ale gărilor, în gurile de metrou și se hrănesc din coșurile și gropile de gunoi, o țară cu fii și fiice care încă își jelesc morții împachetați în saci de plastic pe care i-au băgat în pământ fără să le vadă pentru ultima data chipul, în condițiile în care pensionarilor nu le ajung banii pentru mâncare și pentru plata facturilor, în condițiile în care profesorii sunt nevoiți să-și ia al doilea serviciu ca să își poată întreține familia, în condițiile în care drumurile sunt pline de gropi, spitalele îmbolnăvesc pacienții de tot soiul de boli nosocomiale, iar ei guvernanții, prim-miniștrul, președintele, slugile perfecte, șantajabile, se preocupă de ajutorarea și reconstrucția Ucrainei în urma unui război proxi între America/Occident și Rusia, nu poți fi indiferent, fie că ești popă, profesor, inginer, muncitor sau țăran.
O țară în care Parlamentul votează legi antiromânești, o țară în care nu avem dreptul să ne sărbătorim eroii geniile și sfinții, o țară în care aproape jumătate din populație a fost forțată să plece în bejenie, peste hotare, în timp ce în România sunt aduși sute de mii de muncitori din Bangladesh, Nepal, Pakistan, Sri Lanka etc., o țară în care peste o jumătate de milion de fete, printre care și studente și profesoare își arată fesele și țâțele pe chat, pe Onlyfans ca să se poată întreține, o țară în care femeile sunt silite sa-și lase copii traumatizați, lipsiți de suport emoțional matern și să plece pentru a spăla bătrânii Europei la fund, o țară în care oamenilor li se interzice să-și taie porcii crescuți de ei în ogradă, fiind îndemnați să mănânce făină de gândaci și carne artificială, o țară în care li se dictează cetățenilor cum si cât să-și cheltuie din banii munciți cu propria sudoare, o țară cu o datorie externă care se ridică la peste jumătate din PIB, este în afara oricărei normalități, se află într-o stare de legitimă apărare.
Prin acest gest, indiferent că l-a făcut din proprie inițiativă sau cu acceptul tacit al Preafericitului Daniel, Mitropolitul Laurențiu a devenit pentru un moment patriarhul Ardealului, patriarhul țăranilor români, al patrioților, al suveraniștilor, a spălat rușinea de pe obrazul Bisericii majoritare care a tăcut când statul i-a înțepat credincioșii cu seruri experimentale ca pe ovine, când i-a închis Bisericile, când i-a ferecat turma în staulul domestic.
Decizia Mitropolitului Laurențiu de a-l premia pe acest tânăr politician are un caracter atemporal, civic, transpartinic, ierarhul sibian nu a dat crucea șaguniană lui George Simion, unui tânăr patriot aflat vremelnic în fruntea unui partid politic naționalist, ci a pus această distincție pe pieptul nevăzut al spiritului românesc, al milioanelor de strămoși de-ai noștri ai tuturor, care și-au vărsat sângele pentru a apăra această țară.
Nu este vorba aici de Mitropolitul Laurențiu Streza sau de George Simon. Avem de-a face cu o situație nu doar personală, ci și transpersonală. Este vorba de principii, de actori istorici. Trebuie să vedem lucrurile macroscopic, în ansamblu, nu doar la nivel microscopic”.
Puteți citi răspunsul prof. Vasile Chira, integral, aici.
