Retrospectiva ultimilor zece ani ne pune în față scenariul celor două Românii. O Românie cu Bucureștiul și marile orașe care se dezvoltă și cealaltă României lăsată în paragină, marcată de lipsa investițiilor străine și de o rată a somajului ridicată, statul fiind principalul angajator. Cea de-a doua Românie ne ține blocați între Est și Vest, fiind principalul factor ce menține la putere un regim dominat de secretomanie cu tendințe neocomuniste evidente.
Clasa politică conducătoare ne arată o lipsă crasă de umanitate. Avem un președinte iliberal, lipsit de umanitate, secretoman, absent, un dictator mai rafinat decât Ion Iliescu și un tătuc cum nici nu și-ar fi putut imagina PSD-ul după epoca Dăncilă-Dragnea. Mojicia guvernanților și slugărnicia lor în fața Austriei, și marilor puteri, ne arată calitatea lor profesională și cv-urile lor incomplete, pline de diplome de la facultăți private de care nu a auzit nimeni.
Am ajuns să ne pese mai mult de Ucraina, decât de propria țară. Cheltuim mai mult pentru „Green Deal” decât pentru Valea Jiului și țara Gorjului. Am ajuns să ne facem de râs cu un Guvern ce are rol de servitor pe la mesele imperiale de la Viena și aflat mereu la poarta din spate a ambasadelor străine.
Pentru asta s-a murit la Revoluție? Să fim conduși în continuare de urmașii securiștilor și a eșalonului doi și trei din Partidul Comunist!?
România plăteşte zeci de miliarde USD în fiecare an Occidentului. Țara noastră este într-o „prindere dominion”, tipică cunoscută încă din Imperiul Roman. Acesta este modelul pentru o țară de colonizat prin mituirea elitei sale. România este absorbită brutal în timp ce aplaudă „recunoscătoare” pentru primirea ajutoarelor occidentale(PNRR). Aceasta este „mita” plătită elitei locale. În schimb, controlul pieței este preluat aproape complet și România este mulsă în favoarea corporațiilor occidentale.
Acest lucru se întâmplă prin preluarea utilităţilor de electricitate, apă, încălzire – toate devin monopolul occidentalilor, similar bunurile lor sunt impuse lanțurilor comerciale din țara noastră. Raportul dintre fonduri și piețele epuizate este mai mic decât 1:10. Prin salarii mai mari, Occidentul recrutează cei mai buni specialiști români, lărgind astfel diferențele și favorizând depopularea României.
Influență politică occidentală asupra elitelor locale mituite subminează principiul fundamental al separației puterilor în stat și subminează credibilitatea sistemului judiciar românesc.
România se confruntă cu o serie de crize suprapuse, unele create artificial de Occident și Est(negocierile de la Geneva SUA-Rusia), fapt ce a oferit marilor corporații din domeniul militar o gură de aer după 30 de ani de relativă pace. Această gură de aer pentru corporațiile din domeniul militar este egală cu spolierea bugetelor Apărării pentru statele din Est(Polonia, Cehia, Slovacia, Ungaria, România, Bulgaria și țările baltice) și chiar ale UE, prin corupta Ursula von der Leyen. Zeci de miliarde de euro din programele de înzestrare ale Armatei Române iau calea Occidentului prin mituirea oficialilor locali corupți.
Pentru a ieși din această prindere dominion, România are nevoie de un președinte uman, un tânăr neatins de bolile incurabile ale politicii dâmbovițene. 2024 poate fi despre noi, despre viitorul nostru apropiat, despre copiii noștri. Doar un președinte patriot poate readuce românilor demnitatea pierdută în cei 34 de ani negri ai postdecembrismului.
