Într-o declarație politică, senatorul AUR Adrian Costea a adus în atenție situația vechiului conac al lui Aurelian Pană, aflat într-o starea avansată de degradare. Aurelian Pană (n. 20 septembrie 1880, în comuna Marsilieni, județul Ialomița — d. 4 mai 1951 Gherla) a fost o personalitate marcantă, care și-a dedicat întreaga carieră ridicării nivelului agriculturii românești la standardele vremurilor. Din păcate, în prezent realizările sale sunt date uitării, iar conacul Pană riscă să ajungă o ruină, dacă nu se iau măsuri cât mai curând.
Orice intervenție este îngreunată și de faptul că în prezent clădirea nu este monument istoric. Potrivit informațiilor, clasificarea imobilului ca monument istoric se va face doar la inițiativa actualului proprietar: Episcopia Sloboziei și Călărașilor. Adrian Costea a sesizat inclusiv Direcției Județene de Cultură situația aceasta, cu speranța că se vor putea întreprinde acțiunile necesare.
„Din punct de vedere legal, conacul lui Aurelian Pană este monument istoric doar în poveștile bătrânilor în studiile publicate de profesorul de istorie Marius Boitan, om cu ștate vechi la școala din Sudiți. Un alt specialist care a depus eforturi pentru conservarea conacului a fost regretatul cercetător Răzvan Ciucă, de la Muzeul Național al Agriculturii din Slobozia”, a precizat senatorul.
Cu acest prilej, Adrian Costea a prezentat pe scurt povestea lui Aurelian Pană, un pionier al agriculturii moderne româneşti:
„Absolvent al prestigioasei instituţii de învăţământ Sorbona din Paris în anul 1904, unde a obţinut licenţe în botanică, zooologie şi geologie, Aurelian Pană şi-a dedicat întreaga carieră ridicării nivelului agriculturii româneşti la standardele vremurilor. Membru al Societăţii de Ştiinţe din anul 1905, acesta a ocupat funcţii importante, cum ar fi: preşedinte al Academiei de Agricultură, membru în Consiliului Permanent al Agriculturii din 1939, secretar de stat, iar apoi Ministru al Agriculturii în guvernul mareşalului Ion Antonescu, demnitate publică pentru care a refuzat să primească vreun salariu, după cum ne relevă profesorul Marius Boitan: sumele care i s-ar fi cuvenit fiind donate ca ajutoare pentru funcţionarii ministerului.
În județul Ialomița, la 5 km de satul Frățilești, a funcționat în anii ’30-’40 o veritabilă fermă model sub oblăduirea lui Aurelian Pană. Iată ce scria A.D. Carabela în 1942, în lucrarea, Marea proprietate. Exploatări şi realizări. Toată această întreprindere – vastă, pentru România de azi – este un model de organizare. O imensă maşină economică, în care fiecare arc şi fiecare rotiţă acţionează permanent, într-un ritm uniform şi într-un acord perfect în ansamblul aparatului. Exploatarea d-lui Aurelian Pană, de la Frăţileşti – Ialomiţa este, mai ales din acest punct de vedere, al organizării şi funcţionării, demnă de toată lauda şi de luat ca exemplu.
Printre altele, a fost membru în guvernul lui Ion Antonescu, ceea ce nu-i furnizează un CV adecvat unei posterități binemeritate. A sfârșit în închisorile comuniste. Pentru un rechizitoriu complet, comuniștii l-au acuzat de faptul că a adus din America o plantă necunoscută și inutilă: SOIA, care a devenit mult mai frecventabilă prin anii 1980, când Ceaușeșcu, marxisist-leninist convins, dădea la popor salam cu..,soia. Boierul Pană ar putea fi un un reper chiar și pentru veganii de azi, un veritabil guru”, a afirmat Adrian Costea.
