Partidul conservator naţionalist al premierului ungar Viktor Orban, Fidesz, doreşte să creeze un nou grup „suveranist şi patriotic” de dreapta în Parlamentul European, după ce a eşuat în încercarea de a forma un grup unic de această orientare după alegerile europarlamentare, a declarat consilierul politic al şefului guvernului de la Budapesta, Balasz Orban, potrivit agenţiei EFE, transmite Agerpres.
„Ideea noastră iniţială era un macrogrup condus de italieni (partidul „Fraţii Italiei” al şefei guvernului italian Giorgia Meloni) şi francezi („Adunarea Naţională” a lui Marine Le Pen), întrucât sunt primele două delegaţii cele mai mari. Dar se pare că acest lucru nu va funcţiona, întrucât (partidele lui Giorgia Meloni şi Marine Le Pen) nu doresc să fie în acelaşi grup”, a spus joi premierul Orban în faţa presei la summitul european desfăşurat la Bruxelles.
Cu toate acestea, obiectivul Ungariei rămâne acela ca forţele politice de dreapta să devină cele mai unite şi mai bine organizate posibil şi să dorească „să aibă un grup suveranist şi patriotic de dreapta”, a mai afirmat consilierul premierului ungar, care a susţinut că „vor fi anunţuri în curând” pe acest subiect.
Evoluția FIdez
Partidul Fidesz a părăsit în 2021 grupul popularilor europeni (PPE), din care era la acea vreme ameninţat cu excluderea în contextul conflictului dintre Budapesta şi Bruxelles pe tema statului de drept.
De atunci, partidul lui Orban nu s-a mai afiliat niciunui grup politic european, iar intenţia recentă de a se alătura grupului Conservatorilor şi Reformiştilor europeni (ECR), în prezent al treilea grup ca mărime în Parlamentul European, a fost abandonată după ce europarlamentarii partidului român AUR au intrat în acest grup.
Impulsionate mai ales de Giorgia Meloni şi Marine Le Pen, partidele europene de extremă dreapta, naţionaliste sau eurosceptice au înregistrat un progres la alegerile europarlamentare, dar fără a reuşi schimbarea raporturilor de forţe în Parlamentul European.
Totuşi, în urma rezultatelor bune obţinute la alegerile europene în ţări precum Italia, Franţa, Germania, Olanda, Austria sau Grecia, partidele suveraniste vor căuta să influenţeze mai mult politicile UE, mizând şi pe sprijinul altor circa 50 de eurodeputaţi de aceeaşi orientare, dar neafiliaţi vreunuia din cele două grupuri politice naţionaliste în Parlamentul European.
Aceste două grupuri, respectiv Conservatorii şi Reformiştii Europeni (ECR) şi Identitate şi Democraţie (ID), au totuşi divergenţe importante, cum ar fi de pildă poziţionarea faţă de susţinerea Ucrainei în războiul cu Rusia. În grupul ECR regăsim în special partidul italian Fraţii Italiei, pe cel spaniol Vox şi Partidul Lege şi Justiţie (PiS) polonez, iar în grupul ID formaţiunea italiană Liga şi cea franceză Adunarea Naţională (RN).
Partidele din grupul ECR în general manifestă un euroscepticism moderat şi susţin continuarea ajutorului militar pentru Ucraina, în timp ce formaţiunile din grupul ID contestă mai puternic Bruxellesul şi sunt mai rezervate faţă de sprijinul pentru Ucraina.
Un nou grup politic european condus de Fidesz, care necesită minim 23 de eurodeputaţi din şapte state diferite, ar putea include partide tot de orientare conservatoare, naţionalistă şi eurosceptică, precum formaţiunea ANO a fostului premier ceh Andrej Babis – care tocmai a părăsit grupul liberal Renew – sau partidul SNS al fostului premier sloven Janez Jansa, încă membru al PPE.
