Revizuirea studiului de fezabilitate pentru Canalul Dunăre – București se va finaliza în decembrie 2024, cu condiția ca nu va fi necesară o prelungire pentru obținerea acordului de mediu, conform declarației ministrului Transporturilor, Sorin Grindeanu, într-un răspuns dat la interpelarea deputatului Ion Marian Lazăr. Costul finalizării proiectului, care a fost demarat în timpul mandatului lui Nicolae Ceaușescu, s-a dublat față de estimarea din 2012, ajungând la 1,7 miliarde de euro, TVA inclus.
După finalizarea revizuirii studiului de fezabilitate, urmează aprobarea indicatorilor tehnico-economici ai investiției și a traseului pentru expropriere, în vederea reluării lucrărilor la canal, conform explicațiilor ministrului Transporturilor cu privire la pașii necesari implementării proiectului.
Ministrul se abține să ofere în prezent o estimare a momentului efectiv de reluare a lucrărilor, însă menționează că în cadrul programului de investiții pentru perioada 2021 – 2030 se prevede finalizarea Canalului Dunăre – București, brațul Argeș.
Cu toate acestea, nu poate oferi încă o durată estimată a lucrărilor, dar subliniază că în studiul de fezabilitate din 2012 se prognoza o perioadă de cinci ani pentru finalizarea Canalului Dunăre – București, cu o valoare a investiției de 1,7 miliarde de euro cu TVA inclus, care acoperea și costul echipamentelor pentru șase centrale hidroelectrice. „Evaluarea costurilor indică o dublare a valorii investiției, având în vedere starea avansată de degradare a lucrărilor hidrotehnice realizate până în prezent”, se arată în răspunsul ministrului. Proiectul prevede o lungime totală de 82,9 kilometri pentru amenajarea râului Argeș și 30,4 kilometri pentru râul Dâmbovița.
În urma implementării, râul Argeș va fi navigabil pe o distanță de 73,2 kilometri, iar râul Dâmbovița pe 30,4 kilometri.
În ceea ce privește navele care vor folosi viitorul canal, atât pe râul Argeș, cât și pe Dâmbovița, vor putea naviga barje de 2.000 de tone și un împingător, iar navele care doresc accesul pe cele două râuri trebuie să respecte anumite dimensiuni:
– lungime totală: 110 metri;
– lățime: 11,4 metri;
– pescaj (la capacitate maximă): 3 metri.
În primăvară, Agenția Națională pentru Protecția Mediului (ANPM) a anunțat că a fost depusă cererea pentru obținerea acordului de mediu pentru proiectul „Amenajarea râurilor Argeș și Dâmbovița pentru navigație și alte utilizări”, propus pentru implementare în județele Ilfov, Giurgiu și Călărași, cu titularul Compania Națională Administrația Canalelor Navigabile S.A..
Proiectul Canalului Dunăre – București, inițiat în perioada regimului comunist, a fost abandonat după Revoluție, însă a fost recent promovat și de candidatul AUR la Primăria Capitalei, Mihai Enache.
La începutul anului trecut, s-a semnat contractul pentru actualizarea studiului de fezabilitate pentru amenajarea râurilor Argeș și Dâmbovița pentru navigație cu Aqua Prociv Proiect S.R.L..
Lucrările planificate urmează să se desfășoare pe cursul râului Argeș, în aval de lacul Mihăilești – Cornetu, și pe cursul râului Dâmbovița, în aval de podul de pe șoseaua de centură a municipiului București, pe teritoriul județelor Ilfov, Giurgiu și Călărași.
Un alt aspect important este faptul că proiectul a fost susținut și de guvernele anterioare de orientare social-democrată pentru a fi realizat printr-un parteneriat public-privat. În acest sens, Comisia Națională de Strategie și Prognoză (CNSP) a publicat în decembrie 2018 un studiu de fundamentare.
Conform acestui studiu, canalul trebuia proiectat și construit într-un interval de cinci ani, iar costul total estimat a fost de 6,71 miliarde de lei (echivalentul a 1,44 miliarde de euro), fără TVA. După finalizare, locuitorii din București ar fi putut călători în croaziere până în Delta Dunării sau chiar până la Viena.
