Aflat la Orodel, județul Dolj, în cea de-a treia zi a campaniei pe care o întreprinde în județele din sudul României afectate de secetă și de pesta micilor rumegătoare, președintele Consiliului Național de Conducere al AUR și liderul delegației partidului în Parlamentul European, Claudiu Târziu, a opinat că “un sistem de irigații ne-ar costa mai puțin decât despăgubirile pentru secetă”.
„Sărăcia și dezorganizarea costă mult mai mult decât investițiile care ar putea elimina aceste flageluri – este ceea ce am afirmat întotdeauna.
Să facem un calcul simplu: în acest an, culturile agricole au fost devastate de secetă și, implicit, de lipsa sistemelor de irigații. Dacă, în 1989, România avea o rețea de irigații întinsă pe aproximativ 3,2 milioane de hectare, în 2002 se mai irigau puțin peste 400 de mii de hectare.
Anul acesta, potențialul de producție al României este de 30 de milioane de tone de porumb, potrivit ministrului agriculturii. În realitate, după lunile de secetă cumplită, este așteptată o recoltă de maxim șapte milioane de tone. Așadar, mai puțin de un sfert din potențial.”, a afirmat Târziu, conform unui comunicat transmis de AUR.
Potrivit eurodeputatului, „guvernul promite că va plăti despăgubiri de 200 de euro la hectar pentru o suprafață calamitată de două milioane de hectare. Aceasta înseamnă 400 de milioane de euro”.
„Știți cât costă reabilitarea întregului sistem de irigații în România?
Tot dintr-o estimare oficială, vorbim despre aproximativ 1,7 miliarde euro, termenul de realizare fiind anul 2027. Dacă vor mai urma doi ani de secetă, guvernul va cheltui deja peste jumătate din bugetul de investiții pe despăgubiri, fără a mai calcula și pierderile de producție, taxele, datoriile acumulate de agricultori ș.a.m.d.”, a mai afirmat Claudiu Târziu în discuțiile purtate cu fermierii doljeni.
„Oricând a fost vorba despre o solicitare venită din exterior, România a scos instantaneu miliarde de euro și a plătit: sisteme Patriot, avioane de vânătoare vechi de 30 de ani, avioane de ultimă generație, tancuri, vaccinuri, ajutor financiar și material pentru Ucraina și multe altele. Toate acestea se ridică ușor la 15 – 20 de miliarde de euro.
Dar niciodată, atunci când ar fi putut să investească în economia sau agricultura țării, în infrastructură, educație sau cercetare, guvernul nu a găsit banii necesari, nu a avut la dispoziție instrumentele legale sau nu a avut parte de înțelegere la partenerii externi.
Ideea de bază rămâne: investiția în agricultura românească este cea mai profitabilă cheltuială, pentru că banii se reîntorc rapid, iar o industrie uriașă poate prospera și poate contribui la bugetul statului dacă este scoasă din colaps”, a mai declarat liderul europarlamentarilor AUR.
