Viitorul politic al României rămâne vag luni, în urma alegerilor legislative, care au condus la un Parlament fragmentat şi în care extrema dreaptă a înregistrat o ascensiune, cu o săptămână înaintea celui de-l doilea tur al alegerilor prezidenţiale, suspendate în continuare de o hotărâre a justiţiei, relatează AFP.
Partidul Social Democrat (PSD), moştenitorul Partidului Comunist Român (PCR), s-a clasat pe primul loc în alegeri, cu doar 22% din voturi.
Imediat după el, AUR obţine 18%. El este primul dintre cele trei partide din blocul naţionalist, care au obţinut în total aproape 32% din voturi, adică de trei ori mai mult decât scorul înregistrat de AUR în 2020, la acea vreme singur în cursă.
Niciodată de la căderea comunismului în 1989 România nu a cunoscut o astfel de ascensiune, alimentată de furia unei mari părţi a celor 19 milioane de locuitori împotriva dificultăţilor economice, războiul de dincolo de frontieră şi unei clase politice tradiţionale pe care o consideră trufaşă şi deconectată.
Viitorul Parlament ”va fi extrem de fragmentat şi fără un partid dominant”, rezumă la AFP Marius Ghincea, un politolog de la ETH în Zurich, conform spotmedia.ro.
Rolul cheie al președintelui
”Nici PSD nu va putea guverna fără alte două partide”, ceea ce sugerează ”multă instabilitate pe termn scurt şi mediu”.
Alături de AUR, SOS România, condus de furtunoasa candidată în favoarea Kremlinului Diana Şoşoacă, şi noul Partid al Oamenilor Tineri (POT) – care-şi fac ambele intrarea în Parlament -, extrema dreaptă ”este cel mai important bloc”, subliniază Sergiu Mişcoiu, un profesor de ştiinţe politice la Universitatea Babes-Bolyai de la Cluj-Napoca.
Partidele sunt unite în jurul opoziţiei lor faţă de susţinerea Ucrainei şi nu a ”păcii” şi a promisiunii apărării ”valorilor creştine”. Însă sunt ”divizate intern”, aminteşte Ghincea şi nu au suficientă greutate să guverneze fără alt aliat.
Mai mulţi lideri politici au făcut apeluri în favoarea unui ”Guvern de unitate naţională”, hotărât proeuropean.
Însă totul va depinde de ”cine va fi noul şef de stat, pentru că are în mână nominalizarea premierului”, relevă Mişcoiu, care evocă acest rol-cheie al şefului statului.
Preşedintele României deţine o funcţie în mod esenţial protocolară, însă exercită o influenţă morală importantă şi o influenţă în politica externă.
”Semn divin”
Toţi ochii sunt larg deschişi înaintea turului doi al alegerilor prezidenţiale. Ieşit brusc din umbră, candidatul extremei drepte Călin Georgescu creează îngrijorări în Europa Occidentală în privinţa viitorului acestei ţări considerată strategică, vecina Ucrainei şi membră a Uniunii Europene (UE) şi NATO.
El urmează să o înfrunte pe Elena Lasconi, candidata USR (centru), partid care s-a clasat al patrulea în alegerile legislative, cu 12,4% dintre voturile exprimate duminică.
”Multe depind acum” de PSD, ”care nu şi-a exprimat în mod deschis susţinerea” faţă de această candidată, apreciază Sergiu Mişcoiu.
Succesul lui Georgescu, un ”antivax” în vârstă de 62 de ani şi un admirator al lui Vladimir Putin, a declanşat manifestaţii în rândul românilor tineri.
”În atmosfera actuală, nu cred că ne vom permite să nu votăm, mai ales având în vedere valul extremist care ne-a luat”, declară Ilinca Chifane, în vârstă de 22 de ani, care nu este ”surprinsă” de rezultate, din cauza ascensiunii naţionalismelor în Europa.
Unii alegători speră la o întoarcere la calm, ca Doina Matei, în vârstă de 71 de ani.
Această pensionară vede în aceste alegeri ”un semn divin care ne îndeamnă să nu ne mai certăm, să devenim mai uniţi, mai raţionali şi mai bine intenţionaţi”.
