Sondajul recent realizat de Centrul de Cercetare Sociologică Dimitrie Gusti între 4 și 5 ianuarie 2025 oferă o imagine clară a stării actuale a politicii din România. Într-un peisaj politic marcat de nemulțumiri, dezamăgiri și apatie, românii trimit un semnal puternic: e vremea schimbării. Cu 32,9%, AUR nu doar că devine principalul partid din România, ci simbolizează o răsturnare completă a paradigmei politice. În contrast, PSD și PNL, partidele care au dominat scena politică timp de decenii, continuă să piardă teren, confirmând criza profundă de leadership și relevanță.
AUR: simbolul nemulțumirii și al speranței
Creșterea AUR la aproape 33% nu poate fi explicată doar prin strategii de campanie sau prin prezența activă a liderilor săi. Este, mai degrabă, o expresie a nemulțumirii profunde a românilor față de vechea clasă politică. Într-un context în care promisiunile electorale sunt rareori respectate, iar instituțiile statului par capturate de interesele de partid, AUR reușește să canalizeze această furie colectivă.
George Simion și echipa sa au construit un discurs care răspunde atât nevoilor emoționale, cât și celor pragmatice ale electoratului. Naționalismul, apelul la suveranitate și valorile tradiționale devin puncte de coagulare pentru un electorat divers, de la tineri dezamăgiți de progresismul gol de conținut, la pensionari care simt că au fost trădați de partidele istorice. Totuși, provocarea pentru AUR abia începe: va reuși să transforme acest val de susținere într-o platformă guvernamentală coerentă?
PSD: căderea unui colos
Dacă AUR simbolizează speranța, PSD este acum simbolul declinului. Cu doar 17,5%, partidul care a dominat politica românească timp de decenii pare incapabil să-și regăsească direcția. Sub conducerea lui Marcel Ciolacu, PSD nu doar că pierde teren, dar își pierde și identitatea. Criticat pentru lipsa de viziune și pentru inabilitatea de a oferi soluții concrete, Ciolacu a transformat partidul într-o umbră a ceea ce era odinioară.
Pentru prima dată în istorie, PSD nu mai este perceput ca o forță de stânga dominantă. Electoratul tradițional, din zonele rurale și industriale, pare să migreze spre AUR, văzând în acesta un apărător mai autentic al valorilor naționale. Totodată, fragmentarea internă și conflictele dintre facțiuni slăbesc și mai mult capacitatea PSD de a se reinventa.
PNL: un partid fără busolă
PNL, cu 12,9%, se află într-o situație la fel de gravă. Pierderile masive de susținere reflectă eșecul guvernărilor liberale din ultimii ani, marcate de scandaluri, lipsă de coerență și măsuri nepopulare. PNL, cândva un simbol al liberalismului și al modernizării, a devenit un partid al compromisurilor și al conflictelor interne.
Fără un lider carismatic și fără un mesaj care să rezoneze cu electoratul, PNL pare condamnat să joace un rol secundar. Singura salvare ar putea veni dintr-o reformă profundă și din schimbarea completă a echipei de conducere, dar semnele unui astfel de proces sunt inexistente.
USR și partidele mici: poziții fragile
USR, cu 21,2%, se află pe locul doi, dar acest rezultat este mai degrabă o stagnare decât o victorie. Deși reușește să mențină un electorat urban fidel, partidul nu a găsit încă o cale de a atrage voturi din afara acestui nucleu. Pe de altă parte, partidele mici, precum UDMR, SOS și POT, nu reușesc să depășească statutul de formațiuni de nișă, iar impactul lor asupra viitoarelor alegeri rămâne limitat.
Apatia electorală și mobilizarea activului de partid
Un aspect care nu poate fi ignorat este procentul de 8,2% al celor care declară că nu vor vota. Această apatie electorală reflectă lipsa de încredere în clasa politică și în sistemul democratic în general. Totuși, sondajul nu include impactul mobilizării activului de partid, care poate adăuga 4-5% la scorurile finale, în funcție de capacitatea fiecărui partid de a-și activa structurile locale.
Concluzie: un peisaj politic în transformare
Acest sondaj nu este doar o fotografie de moment, ci un semnal de alarmă pentru vechea clasă politică. AUR domină, PSD și PNL se prăbușesc, iar USR și partidele mici rămân într-o zonă de confort incertă. În spatele acestor procente stau nemulțumiri profunde, dar și așteptări uriașe.
Românii au trimis un mesaj clar: este timpul pentru o resetare a clasei politice. Dacă partidele tradiționale nu reușesc să se adapteze, viitoarele alegeri parlamentare ar putea marca începutul unei noi ere politice, una în care AUR nu doar că domină, dar poate prelua și frâiele guvernării. Rămâne de văzut dacă această schimbare va aduce soluțiile de care România are atâta nevoie sau doar o altă etapă a unei crize politice cronice.
