România se află pe lista țărilor selectate de Comisia Europeană (CE) pentru implementarea unor proiecte strategice care să asigure accesul la materii prime în UE. Fără să existe o strategie națională în domeniul materiilor rare, resurse naturale din țara noastră- precum grafit, magneziu, cupru și aur- devin parte din planul UE de a acoperi 40% din necesarul de materii prime critice până în 2030.
Premierul Marcel Ciolacu recunoaște că este vorba despre„minerale pe care se bat toate marile puteri economice ale lumii”, dar nu spune nimic despre condițiile negociate de țara noastră pentru exploatarea acestora.
„Este vorba de trei investiții prin care se vor exploata minerale pe care se bat toate marile puteri economice ale lumii – vorbim aici de grafit, magneziu și cupru. Aceste materii prime, esențiale și critice, totodată, sunt folosite în primul și în primul rând în energie, aviație și în industria de apărare”, a anunțat, marți, premierul Marcel Ciolacu.
Ministrul Economomiei, Bogdan Ivan, a precizat că cele trei proiecte se vor derula în Gorj, Hunedoara și în Bihor și vor avea o finanțare europeană de 615 milioane de euro.
Iată declarațiile ministrului Economiei:
„Vorbim despre un proiect 100% românesc atunci când ne referim la proiectul de 200 de milioane de euro al Salrom, companie aflată în portofoliul Ministerului Economiei și Digitalizării, care va asigura exploatarea de 15.000 de tone pe an de grafit, grafit care va putea fi folosit în tot ceea ce înseamnă industria de automotive, industria de apărare, pentru stocarea de energie. Este un proiect care vine într-un context în care Europa are nevoie tot mai mare de această resursă, iar această resursă se mai găsește în România și încă într-o țară din Uniunea Europeană.
De asemenea, atunci când vorbim despre „verde magneziu” vorbim despre o investiție de 115 milioane de euro. Vorbim despre o materie critică, care este folosită în industria aeronautică și care, de asemenea, poate fi folosită și în industria farmaceutică. Acest proiect vine și completează faptul că România este singura țară din UE care va exploata această resursă extrem de importantă.
De asemenea, cel mai mare dintre toate cele trei proiecte, care vine în județul Hunedoara, și anume 300 de milioane de euro pentru extracția și rafinarea cuprului și aurului din subsolul României, care va aduce automat o reducere a dependenței întregului ciclu pe tot ceea ce înseamnă procesarea finală a cuprului față de importuri.
În momentul de față, România depinde de importurile de cupru din state din afara Uniunii Europene. Odată cu acest proiect, care va produce anual 20.000 de tone de cupru concentrat, vom asigura atât necesarul economiei românești pe tot ce înseamnă industrie prelucrătoare, cât și o parte semnificativă din cea europeană. Vom crește cu 2,3% producția la nivel european în materie de cupru, esențial în tot ce înseamnă microconductori, în tot ce înseamnă industria automotivelor, industria aerospațială și apărare”.
Informații suplimentare
Comisia a anunțat, marți, că a adoptat, pentru prima dată, o listă de 47 de proiecte strategice menite să stimuleze capacitățile interne în materie de materii prime strategice, care, la rândul lor, vor consolida lanțul valoric european al materiilor prime și vor diversifica sursele de aprovizionare.
Este vorba despre 47 de proiecte, care sunt situate în 13 state membre ale UE, respectiv în: Belgia, Franța, Italia, Germania, Spania, Estonia, Cehia, Grecia, Suedia, Finlanda, Portugalia, Polonia și România.
Comisia Europeană a anunțat că aceste proiecte acoperă unul sau mai multe segmente ale lanțului valoric al materiilor prime, cu 25 de proiecte care cuprind activități de extracție, 24 de prelucrări, 10 reciclări și 2 înlocuiri de materii prime. Proiectele strategice acoperă 14 dintre cele 17 materii prime strategice enumerate în Actul privind materiile prime critice. Printre acestea se numără mai multe proiecte care vizează litiul (22 de proiecte), nichelul (12 proiecte), cobaltul (10 proiecte), manganul (7 proiecte) și grafitul (11 proiecte).
