Alegeri contestate, democrație șubrezită: 32% dintre români cred că prezidențialele au fost măsluite.
Alegerile prezidențiale recent încheiate au lăsat în urmă un gust amar pentru o bună parte a electoratului român. Potrivit celor mai noi sondaje, 32% dintre cetățeni sunt de părere că scrutinul nu a fost corect, alimentând suspiciuni grave privind integritatea procesului democratic într-un moment critic pentru România.
Această cifră alarmantă nu este doar o statistică seacă, ci un simptom clar al prăbușirii încrederii în statul de drept și în mecanismele electorale care ar trebui să garanteze voința suverană a poporului. Furtul voturilor, manipulările online, ingerințele externe și lipsa de transparență în numărarea voturilor au fost doar câteva dintre acuzațiile vehiculate în spațiul public – acuzații pe care autoritățile au ales să le ignore sau să le minimalizeze.
AUR iese din alegeri cu un scor de 35%, semn că formațiunea condusă de George Simion rămâne o forță redutabilă.
Campaniile concertate de denigrare, cenzura din mediul online și refuzul dezbaterilor democratice au fost tactici clasice menite să dilueze sprijinul popular al AUR. Într-o competiție echitabilă, spun susținătorii partidului, rezultatele ar fi fost chiar mai convingătoare.
Pe locul doi, PSD adună 24%, reușind să conserve nucleul său de votanți cu o strategie de tăcere, în timp ce PNL se situează pe locul trei cu 14%, în ciuda unei campanii aproape invizibile. Ambelor partide le convine de minune absența întrebărilor incomode legate de corectitudinea alegerilor – semn că status quo-ul funcționează în favoarea lor.
USR, aflat și el la 14%, pare să supraviețuiască electoral doar prin inerție, în timp ce UDMR și S.O.S. România sunt cotate la 5% fiecare. Nou-veniții de la P.O.T (Partidul Oamenilor Tineri) nu reușesc să convingă, stagnând la 2%, în vreme ce partidele fără identitate clară sunt împinse în colțul irelevanței – „Alții” acumulând doar 1%.
O democrație pusă sub semnul întrebării
Această stare de tensiune politică și civică lasă România vulnerabilă. Dacă o treime din populație nu mai are încredere în alegeri, legitimitatea celor aleși este serios compromisă. În loc să fie o sărbătoare a democrației, alegerile prezidențiale s-au transformat într-un simbol al neîncrederii, al manipulării și al resemnării.
Iar viitorul nu se anunță mai liniștit. Fără anchete serioase, fără măsuri transparente și fără o presă curajoasă, suspiciunile vor deveni certitudini în ochii cetățenilor. Iar când încrederea dispare, nu mai rămâne decât o democrație de fațadă, cu lideri aleși în tăcerea dubiilor și menținuți printr-un sistem care ignoră voința populară.
