În timp ce Parlamentul European se pregătește să voteze o moțiune de cenzură AUR împotriva președintelui Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, consecințele politice ar putea fi semnificative, indiferent de rezultatul votului. Potrivit Euronews, moțiunea readuce în atenție îngrijorările legate de stilul său de conducere, lipsa de transparență și orientarea sa politică.
Moțiunea a fost inițiată de eurodeputatul român Gheorghe Piperea și semnată de 77 de membri ai grupurilor politice de dreapta, printre care Conservatorii și Reformiștii Europeni (ECR), Patrioții pentru Europa și Europa Națiunilor Suverane.
Votul asupra moțiunii este programat pentru joi, 10 iulie, iar observatorii spun că, cel mai probabil, moțiunea va fi respinsă pentru că nu va reuși să adune majoritatea de două treimi.
Principalele critici vizează gestionarea netransparentă a contractelor de achiziție a vaccinurilor Pfizer, precum și tendința tot mai accentuată a Ursulei von der Leyen de a concentra deciziile politice la nivelul Comisiei Europene.
„Această inițiativă reflectă preocupări profunde legate de modul în care Ursula von der Leyen își exercită mandatul: un stil de conducere excesiv de centralizat, lipsa de transparență și ambiguități politice”, a declarat pentru Euronews Alberto Alemanno, profesor de drept european la Școala de Economie din Paris.
Chiar dacă este puțin probabil ca moțiunea să fie adoptată, analiștii politici avertizează că daunele aduse imaginii publice și autorității politice a Ursulei von der Leyen vor fi de durată. Potrivit lui Alemanno, „tot mai mulți cetățeni vor începe să se întrebe dacă este persoana potrivită pentru a conduce UE într-o perioadă atât de instabilă, în care trebuie să negocieze cu o potențială administrație Trump sau să joace un rol cheie în discuțiile de pace între Rusia și Ucraina”.
Criticile la adresa Ursulei von der Leyen vin nu doar din partea opoziției. Negocierile netransparente privind vaccinurile și refuzul frecvent de a comunica cu presa au atras critici din întreg spectrul politic european.
Un oficial de rang înalt din Comisia Europeană, care a vorbit sub protecția anonimatului, a declarat că votul este perceput ca un „semnal de alarmă” în interiorul instituției.
„Stilul ei de conducere a făcut-o vulnerabilă. Mulți simt că a devenit prizoniera propriei familii politice – Partidul Popular European”, a precizat acesta.
În ultimele luni, von der Leyen și PPE au fost acuzați că s-au apropiat excesiv de extrema dreaptă în anumite voturi din Parlament, abandonând alianțele tradiționale cu socialiștii, liberalii și verzii.
„Comisia dominată de PPE ar trebui să reflecte mai clar valorile partidului”, a declarat o sursă din interiorul PPE.
Eurodeputatul olandez Bas Eickhout (Grupul Verzilor) a remarcat că acest episod afectează nu doar imaginea Ursulei von der Leyen, ci și a liderului PPE, Manfred Weber.
„Majoritatea centristă nu mai funcționează. Iar din punct de vedere politic, Weber pare să fi ieșit și mai șifonat”.
Chiar dacă moțiunea va eșua, observatorii consideră că poziția Ursulei von der Leyen va rămâne fragilizată în al doilea mandat, în special în contextul apropiatelor dezbateri privind bugetul UE – un subiect de așteptat extrem de controversat.
„Până acum, a reușit să se sprijine atât pe centrul politic tradițional, cât și pe dreapta radicală. Dar la discursul din septembrie, va fi nevoită să aleagă una dintre cele două direcții”, a conchis profesorul Alemanno.
