Zeci de aleși ai Parlamentului au depus un proiect de lege care interzice publicitatea pentru jocurile de noroc și pariuri, atât la TV și radio, cât și cea stradală, fiind invocată o hotărâre a Organizației Mondiale a Sănătății, care a decis că dependenţa pe care o induc acestea trebuie caracterizată drept o boală psihică.
Concret, proiectul de lege, semnat de 83 de parlamentari (44 de la PNL, 20 de la PSD, 14 de la AUR, patru de la USR și un neafiliat), propune modificarea Legii audiovizualului și a Legii privind publicitatea. Astfel, inițiativa legislativă introduce un nou alineat în Legea audiovizualului, care prevede că „orice formă de comunicare comercială audiovizuală pentru cazinouri, jocuri de noroc sau pariuri este interzisă”, relatează Adevarul.
De asemenea, în Legea privind publicitatea, se introduce un nou alineat, care prevede că „se interzice orice formă de publicitate pentru cazinouri, jocuri de noroc sau pariuri”. În cazul nerespectării, proiectul propune amenzi cuprinse între 10.000 de lei și 50.000 de lei. Inițiativa prevede, totodată, și modificarea articolului care face referire la situațiile în care este interzisă publicitatea, menționând aici și publicitatea care „favorizează apariţia şi instalarea adicţiilor definite de Organizaţia Mondială a Sănătăţii”.
Inițiatorii motivează că „cea mai mare parte a publicităţii stradale din România este marcată, în prezent, de publicitatea la cazinouri, pariuri şi diferite tipuri de jocuri de noroc, stimulând apariţia adicţiilor chiar în rândul minorilor”.
Cum se manifestă tulburarea jocurilor de noroc
Potrivit OMS, „tulburarea jocurilor de noroc este caracterizată printr-un tipar de comportament persistent sau recurent al jocurilor de noroc”, care se poate manifesta în mediul online sau în viața reală. De asemenea, organizația mai precizează că modul în care se manifestă constă în controlul redus asupra jocurilor de noroc, acordarea unei priorități jocurilor de noroc, în defavoarea altor interese de viață și activități și continuarea practicării activității, în ciuda apariției unor consecințe negative.
În deciziile publicate, OMS a mai arătat că „modelul comportamentului de joc poate fi continuu sau episodic și recurent” și se mai caracterizează printr-un efect negativ asupra vieții personale, semnele unei astfel de tulburări fiind, de regulă, astfel, evidente pe parcursul unui an pentru diagnosticare, însă precizează că diagnosticul poate fi atribuit și într-o perioadă mai scurtă dacă sunt întrunite toate simptomele într-un mod sever.
Potrivit inițiatorilor, proiectul de lege este o continuare a schimbării legislației, începută prin interzicerea publicității la alcool și tutun.
Afecțiunea a fost inclusă în 2018 de Organizația Mondială a Sănătății pe lista bolilor psihice.
Reprezentanții jocurilor de noroc, după majorările de taxe în domeniu
Reprezentanţii industriei jocurilor de noroc din România au cerut în august convocarea unei dezbateri la sediul Guvernului, acuzând, în urma majorărilor de taxe în domeniu, că legiferarea în cadrul acestui sector se derulează „cu lipsă de maturitate şi predictibilitate”. Reprezentanţii susţin că ultimele modificări legislative solicită investiţii şi totodată plata unor taxe care nu pot fi suportate de companiile autohtone.
La acel moment, o scrisoare deschisă transmisă de Asociaţia Organizatorilor şi Producătorilor de Jocuri de Noroc din România (AOPJNR) şi Asociaţia Patronatul Organizatorilor, Producătorilor şi Exploatatorilor de Jocuri de Noroc (EXPROGAME) îi solicita Executivului convocarea unei dezbateri pentru evaluarea oportunităţii de a mări taxele speciale aplicate industriei, susţinând că „Guvernul alege să descurajeze antreprenoriatul autohton în acest domeniu, precum şi epurarea pieţei în avantajul companiilor cu caracteristici de multinaţională”, care îşi permit să susţină taxele, aceste companii fiind şi la originea propunerilor înaintate Guvernului, „care au dus la asemenea majorări ale taxelor speciale”.
