Minoritatea aromână din Grecia este supusă unui proces de asimilare agresiv, iar statul român de astăzi întreprinde prea puțin pentru a-i sprijini pe aromânii din Balcani. Dacă la 10 mai 1905 România reușește să obțină recunoașterea oficială a minorității române din Balcani, astăzi asistența oferită acestor anemică, iar numărul românilor din întreaga Peninsulă Balcanică este în scădere din cauza faptului că aceștia reușesc cu greu să reziste deznaționalizării agresive, atrage atenția deputatul AUR Boris Volosatîi.
Boris Volosatîi a adresat ministrului de Externe, Bogdan Aurescu, o întrebare parlamentară cu privire la sprijinul acordat de către statul român minorității aromâne din Grecia, în care a făcut o scurtă trecere în revistă a demersurile întreprinse de autoritățile de la București în acest sens în ultimele două secole, mai precis între anii 1838 – 1948.
Astfel, statul român le-a acordat confraților aromâni un important sprijin cultural, inclusiv pe plan educațional și spiritual-ecleziastic, subliniază deputatul, dovadă stând faptul că prima școală românească din Balcani a fost înființată, în anul 1838, la Serres, în actualul cuprins al Republicii Elene, cu sprijinul financiar al Țării Românești. După Unirea Moldovei și Valahiei, autoritățile române au sprijinit financiar înființarea și funcționarea de școli și biserici românești pentru românii/aromânii din Peninsula Balcanică, în peste 100 de localități aflate astăzi în cuprinsul Greciei, Albaniei, Bulgariei și Macedoniei de Nord.
Și, poate cel mai important moment, este obținerea recunoașterii oficiale a minorității române (aromâni și meglenoromâni) din cuprinsul fostului Imperiu Otoman la 10 mai 1905. După anul 1948 aromânii au mai primit sprijin din partea statului român, dar acesta nu avea să mai atingă amploarea de dinainte, notează Boris Volosatîi.
În contextul în care situația aromânilor din Balcani a făcut obiectul preocupărilor Adunării Parlamentare a Consiliului Europei care, în iunie 1997, a adoptat ”Recomandarea nr. 1333 (1997) privind limba și cultura aromână”, deputatul AUR a solicitat MAE răspuns la următoarele întrebări:
Ce demersuri, intervenții și acțiuni, în ce cadru, la ce nivel și când anume, au întreprins Ministerul Afacerilor Externe al României și alte instituții sau autorități române cu atribuții în domeniu în vederea recunoașterii, garantării și respectării drepturilor culturale ale persoanelor aparținând minorității aromâne din Republica Elenă și care a fost eficiența practică a acestor demersuri, intervenții și acțiuni în perioada 1990-2022?
