Coaliția de guvernare și-a asumat o serie de măsuri care afectează dramatic viața cetățenilor români. O astfel de decizie, tot mai des discutată în spațiul public, se referă la creșterea vârstei de pensionare, în condițiile în care România se află pe ultimele locuri din UE la capitolul speranță de viață la naștere – dacă în 2019, speranța de viață la naștere a fost de 75,6 ani, în 2021 a scăzut cu 2,7 ani, până la 72,9. Ori, în anul 2021, nivelul mediu al speranţei de viaţă din ţările Uniunii a fost anul trecut de 80,1 ani.
Deputatul AUR Silviu-Titus Păunescu atrage atenția că, în aceste condiții, creșterea vârstei de pensionare este o decizie ce trebuie să fie atent cântărită. „Posibila creștere a vârstei de pensionare a românilor în contextul în care, conform tuturor cercetărilor sociologice, speranța de viață nu este una tocmai favorabilă, reprezintă un anunț îngrijorător”, punctează deputatul.
În România, potrivit Legii 263/2011 vârsta de pensionare a bărbaților din România să fie de 65 de ani. Potrivit unui anunț al ministrului Muncii, Marius Budăi, Guvernul României se obligă – prin PNRR – ca, din anul 2035, și femeile din România să iasă la pensie tot la vârsta de 65 de ani. În prezent, vârsta de pensionare a acestora este de 62 de ani.
Având în vedere consecințele unei astfel de decizii, deputatul AUR Silviu-Titus Păunescu a solicitat ministrului Muncii clarificări privind următoarele aspecte:
- Măsura de creștere a vârstei de pensionare este, sau nu, legată de de îndeplinirea unui jalon din PNRR? În cazul unui răspuns afirmativ, vă rog să îmi specificați care este impactul asupra populației.
- Alinierea vârstei de pensionare la bărbați și femei este trecută în PNRR?
- Ce stimulente vor primi cetățenii dacă aleg să muncească și după vârsta de 65 de ani?
