În timp ce alte țări au adoptat politici de gestionare durabilă a pădurilor, România face notă discordantă. În țara noastră, defrișările sunt în creștere, iar consecințele sunt extrem de grave – exploatarea ilegală şi tăierile necontrolate afectează grav echilibrul ecologic, regimul hidrologic şi agravează fenomenul inundațiilor. Senatorul AUR Andrei Hangan a sesizat acest aspect Ministerului Mediului și a cerut informații privind măsurile adoptate de instituție în vederea stopării defrișărilor ilegale.
Hangan a atras atenția că în situații de risc se află îndeosebi pădurile virgine şi ecosistemele fragile, dar și zonele montane şi de deal, unde solurile sunt mai vulnerabile la eroziune şi alunecări de teren.
Senatorul AUR a afirmat că este imperios ca autorităţile să implementeze politici şi legi mai stricte pentru protejarea pădurilor. Sancţionarea celor care le încalcă este esenţială, dublate de promovarea unei gestionări durabile a resurselor forestiere și de educarea şi informarea publicului cu privire la importanţa pădurilor şi la impactul defrişărilor necontrolate.
Ministerul Mediului a transmis un răspuns la solicitarea senatorului Andrei Hangan, în care, surprinzător, neagă faptul că defrișările ilegale constituie o problemă. Dimpotrivă, instituția susține că fondul forestier național este în creștere.
„Specificăm faptul că tăierile de arbori au scăzut semnificativ, odată cu apariţia şi dezvoltarea pachetului legislativ denumit generic Radarul pădurii, aferent sistemului informatic care avea drept scop urmărirea trasabilității masei lemnoase în timp real (SUMAL). Dacă în anul 2014 la nivel naţional tăierile ilegale constatate au însumat un volum de 291.946 mc, în anul 2022 a fost constatat un volum de 113.258 mc, astfel rezultând o scădere semnificativă”, a precizat Ministerul Mediului.
În ceea ce privește zonele cu risc de inundații, în zonele vulnerabile nu s-au emis aprobări pentru defrișare. De asemenea, în urma intrării în vigoare a H.G. 497/2020 a fost reglementat un lanţ clar de custodie a materialelor lemnoase de la punerea în valoare/exploatarea arborilor, până la vânzarea către consumatorul final.
Potrivit sursei menționate, o altă măsură care a contribuit la combaterea defrișărilor ilegale este punerea în practică a unei politici publice de preluare în pază a tuturor suprafeţelor de fond forestier proprietate privată chiar şi în situaţiile unde nu se cunoaşte proprietarul.
