FENOMENUL AURCum vă definiți doctrina?
În termeni academici, am putea fi încadrați la conservatorism național sau conservatorism social, motiv pentru care am și inițiat procesul de afiliere la Grupul Conservatorilor și Reformiștilor Europeni (ECR), grup din care face parte și Partidul Lege și Justiție (PiS), partidul aflat la conducerea Poloniei, de exemplu.
Încă de la început, ne-am propus să construim un partid plecând de la patru piloni de bază: familia, credința, națiunea și libertatea.
Sunt valori universale pe care le transpunem în acțiune politică prin raportarea la realitățile românești.
Peste tot pe unde am umblat prin țară, oamenii nu m-au întrebat ce doctrină avem, dar ce avem de gând să facem pentru țară și pentru oamenii care nu mai suportă să vadă cum falsa stângă și falsa dreaptă se rotesc la guvernare fără ca România să dea semne că merge în direcția bună.
Nu avem nicio legătură cu o mișcare politică lansată cu 100 de ani în urmă. Pe noi ne interesează viitorul României.
Ce le răspundeți celor care vă acuză că stimulați revirimentul mișcării legionare?
Să nu mai privească prezentul printr-o pereche de ochelari vechi. Să încerce să înțeleagă în mod rațional, cu instrumentele științelor sociale, ceea ce suntem și pe cine reprezentăm. Nu avem nicio legătură cu o mișcare politică lansată cu 100 de ani în urmă. Pe noi ne interesează viitorul României și lăsăm în seama istoricilor trecutul ei.
Ce are valoros curentul neomarxist și de ce este adoptat cu bună-credință și entuziasm de atât de mulți tineri?
Eu nu văd nimic valoros în neomarxism. Vechiul marxism a fost la fel de generos, a entuziasmat mulțimile, dar în final a produs 100 de milioane de morți fără să realizeze societatea ideală mult visată. Și neomarxismul vinde oamenilor o iluzie: că paradisul poate fi construit pe Pământ prin avansul științei și tehnicii și prin corectitudine politică, fără legătură cu sufletul și valorile morale religioase.
Este același drum spre iad, pavat cu alte intenții generoase și atrăgătoare. Este firesc ca tinerii să fie atrași de un discurs care promite lapte și miere, venit universal fără muncă și confort material fără niciun dram de poluare. Dacă în tinerețe nu ești idealist, atunci când?
Să știți însă că și noi, care ne-am afirmat deschis orientarea națională, am fost votați masiv de tineri. Vă spun aici că nu vor câștiga neomarxiștii de azi bătălia asupra minților și sufletelor tinerilor români.
V-ați declarat partid antisistem, dirijând nemulțumirea cetățenilor în capital electoral. Ce rămâne din AUR după ce aceasta va trece? Chiar şi la nivel conceptual, ideatic, declarativ, programul doctrinar pe care vi l-ați asumat este relativ același cu al celorlalte partide de dreapta / PMP, Alternativa Dreaptă, Alianța Renașterea Națională – nevoia de suveranitate, respectarea credinței, a Bisericii şi a familiei, apărarea libertății individului. Prin ce anume – concret – se distinge AUR de ceilalți?
Există diferențe majore între AUR și partidul de buzunar înființat de fostul președinte Băsescu în ceea ce privește suveranitatea: Băsescu a renunțat de mult la ea și susține un proiect federal la nivel european: Statele Unite ale Europei, pe când noi milităm pentru o Europă a Națiunilor.
Suntem o alianță, am deschis larg (poate prea larg) ușile tuturor formațiunilor și personalităților care se regăsesc în pilonii noștri. În toate partidele, inclusiv cele parlamentare de azi, găsești oameni de valoare. Din păcate, sunt flori rare și nu au reușit să creeze masa critică necesară pentru a schimba ceva substanțial în bine.
Mai departe de mesajul suveranist, eurorealist, noi ne-am raportat mult mai direct la realitățile din România. Mesajul nostru a ajuns și la profesorul de la țară, și la șoferul de tir sau la femeia care îngrijește bătrâni în Italia. Acești oameni au considerat mesajul nostru credibil, ceea ce ne obligă să nu-i dezamăgim. Sistemul care a distrus România timp de 30 de ani (în care Băsescu a condus ani buni) trebuie să cadă și trebuie înlocuit cu un sistem care să urmărească interesul națiunii române, în care valoarea să fie pusă în fruntea mesei.
Suntem parte a Europei, nu a Asiei, motiv pentru care consider că prezentul și viitorul nostru imediat sunt legate de structurile euro-atlantice în care suntem angrenați.
Care este proiectul de ţară, orientat spre viitor, nu inspirat din trecut, pe care îl propune AUR?
Am spus deja, suntem un partid orientat către viitor. Vrem ca poporul român să aibă un viitor, aici, la el acasă. În același timp, suntem parte a Europei, nu a Asiei, motiv pentru care consider că prezentul și viitorul nostru imediat sunt legate de structurile euroatlantice în care suntem angrenați. Atât Uniunea Europeană, cât și NATO, au nevoie de parteneri puternici și credibili.
O țară slabă, cu elite corupte, fragilă economic și fracturată social, devine un consumator de securitate și problemă pentru ceilalți parteneri. Să nu uităm că suntem graniță, atât pentru UE, cât și pentru NATO.
Proiectul nostru de țară constă, în esență, în consolidare internă pe toate planurile, astfel încât să devenim un partener credibil, un furnizor de securitate, în cel mai general sens. Această consolidare economică trebuie să schimbe dinamica actuală, prin care mai mulți bani ies din țară, decât intră.
Este necesar să utilizăm resursele naturale ale solului și subsolului în beneficiul locuitorilor și al industriei locale. O economie puternică ne va permite să reducem decalajele de dezvoltare între regiuni și marile inegalități și inechități sociale care există acum între oameni. O Românie capabilă să stea pe propriile picioare este și în avantajul partenerilor noștri externi.
Ați pomenit de progresism. Există părți bune, dar și chestiuni cu care nu suntem de acord. Încurajăm progresul științific și tehnic. În materie de valori și cultură, nu cred că se poate vorbi de progres, ci doar de diferențe, specificități, particularități.
Impunerea unui singur model cultural și valoric nu poate fi numită progres, ci regres. Ar fi o mutilare inadmisibilă și regretabilă a diversității existente în lume. Așadar, încurajarea creativității și a unei culturi naționale, a unei identități spirituale proprii, nu înseamnă o întoarcere cu spatele la lume, ci, dimpotrivă, aportul nostru la diversitatea omenirii.
BOR NU NE-A AJUTAT
Drepturile religioase au fost încălcate în contextul și sub pretextul pandemiei COVID-19?
Este evident că au fost încălcate atât drepturile religioase, cât și altele, cum ar fi dreptul la întâlnire și protest, liberă exprimare și circulație.
Cum vi s-a părut că a reacționat BOR? Ați sugera o modificare a acestei reacții?
Nu sunt în măsură să evaluez prestația BOR în plan public și nici să dau sfaturi acestei instituții. Sunt convins că în interiorul Bisericii sunt înalți prelați care știu ce au de făcut. Clericii au dat dovadă de mult calm și răbdare în raport cu mojiciile la care au fost supuși din partea autorităților publice.
Să nu uităm că acest popor nu a avut întotdeauna un stat propriu și nu întotdeauna când a existat un stat acesta a fost și independent. Totuși, chiar și în lipsa unui stat independent, poporul român și-a păstrat identitatea prin limbă și prin credință.
Care sunt așteptările partidului dumneavoastră în relația cu BOR? În măsura în care va primi susținere și încurajare din partea ierarhilor!
Nu am primit și nici nu ne așteptăm să primim susținere din partea Bisericii ca instituție.
Asta nu exclude posibilitatea ca anumiți preoți să susțină în plan individual anumiți candidați de pe listele AUR, dar dinspre BOR spre AUR nu a existat sprijin instituțional, nu ne așteptăm la o implicare a înalților ierarhi în viața politică, nici pentru noi, nici pentru alt partid. Fiecare are planul său de acțiune și obiectivele sale.
AUR susține actualul model de relaționare stat-biserică, model care a fost grav încălcat și desconsiderat de reprezentanții guvernului PNL. Deși statul și Biserica sunt foarte diferite, se referă ambele la oameni. Statul și Biserica există pentru oameni, nu oamenii pentru ele.
Din acest motiv statul și Biserica trebuie să se consulte și să colaboreze, căci asta este în beneficiul oamenilor și al societății. Niciuna dintre aceste instituții nu se subordonează celeilalte, ci colaborează ca parteneri.
Asta nu înseamnă că avem de-a face cu un stat religios, nici că biserica devine o curea de transmisie a autorității publice.
Dimpotrivă, cred că acest model e calea de mijloc, acel bun simț care trebuie să guverneze relațiile între oameni și instituții. BOR, dar și celelalte culte, vor avea în AUR un partener onest de dialog și de colaborare reală pentru că avem credința printre cei patru piloni doctrinari.
Ați surprins prin cererea de invalidare a mandatului lui Francisc Tobă, candidat AUR. De ce l-ați propus pe listă atunci? Și de ce ați cerut apoi să nu i se încredințeze mandatul câștigat la urne?
Da, probabil este un caz unic în istoria politică românească. Francisc Tobă a ajuns pe lista AUR în contextul negocierilor preelectorale pe care le-am avut cu mai multe formațiuni politice extraparlamentare, precum Partidul Neamul Românesc care l-a și propus drept candidat.
La momentul respectiv nu cunoșteam controversele din trecutul domnului Tobă și am acordat încredere partenerilor de dialog care l-au propus drept candidat. Am avut peste 600 de candidați pe listele AUR și îmi asum faptul că nu am reușit să îi verific la sânge pe toți. Cu totul alta va fi situația la alegerile viitoare.
În urma consultărilor din forurile de conducere ale partidului, dar și a unei discuții cu domnul Tobă, am considerat că este mai bine să nu susținem validarea mandatului său. Am ținut cont de argumentele venite din spațiul public dar, mai ales, de ce am descoperit în dosarul Revoluției.
VOM FACE ALIANȚE CU CEI CARE VOR SUSȚINE O MAJORITATE FORMATĂ ÎN JURUL AUR
Singurul partid naționalist reprezentat în Parlamentul României este UDMR. Celelalte partide sunt internaționaliste sau globaliste. Cum veți concepe în aceste condiții politica de alianțe, știut fiind faptul că și AUR este un partid naționalist și, în același timp, critic față de autonomia teritorială pe criterii etnice solicitată de mulți lideri ai UDMR?
Sunt chestiuni diferite. În actualul parlament, AUR nu va avea o politică de alianțe. Nu facem parte și nici nu ne-am dorit să fim parte din actuala coaliție de guvernare, dar nici nu ne vom alia cu PSD în opoziție.
Vom evalua atent fiecare proiect de lege, fie că vine din partea puterii, fie că vine din partea opoziției. Vom vota ce ni se pare că este în beneficiul țării și al oamenilor și vom vota împotriva proiectelor care nu corespund standardelor noastre.
În parlament, este firesc să discutăm cu toată lumea, să înțeleg cum gândesc și ce doresc colegii. Pe termen lung însă, vom face alianțe doar cu acele partide care vor accepta să susțină o majoritate parlamentară formată în jurul AUR.
În ce privește UDMR, considerăm că existența acestei formațiuni culturale, care acționează exclusiv pe considerente etnice, nu se justifică. Este chiar trist pentru maghiarii din România că sunt captivi într-un proiect care le neagă dreptul de a alege.
Invităm orice maghiar din România care vrea să facă politică, să o facă în acord cu orientarea lui ideologică. Este de stânga? Să meargă la PSD sau la USR. Este liberal? Să meargă la PNL. Este mai conservator și nu este șovin? Să vină la noi, la AUR.
Referitor la autonomie, noi susținem principiul subsidiarității generalizat în multe țări din Europa. Acest principiu presupune rezolvarea problemelor la cel mai mic nivel posibil. Autonomia administrativă care va exista la Călărași, va exista și în Harghita. Nici mai mult, nici mai puțin.
Ați declarat că veți proceda la suspendarea sa, în vederea destituirii prin referendum, plecând de la constatarea că Președintele Klaus Werner Iohannis a încălcat Constituția. AUR nu are, însă, numărul de mandate parlamentare pentru a declanșa o asemenea procedură. Ce ați avut în vedere când ați anunțat-o și pe ce alianțe mai contați pentru a vă realiza obiectivul?
Aici contează în primul rând dreptatea! Faptul că noi nu putem să o facem singuri nu înseamnă că președintele nu merită suspendat pentru modul absolut incalificabil în care a încălcat Constituția.
A făcut mai multă campanie electorală pentru PNL decât a făcut Ludovic Orban.
Ce garanții de mediator în societate mai poate prezenta acest președinte? Niciuna. Misiunea OSCE în România a remarcat modul incorect în care a acționat președintele, în afara atribuțiilor sale constituționale.
În mod normal PSD ar fi trebuit să inițieze procedura, însă acest partid se complace într-o opoziție de catifea, dând apă la moară celor care spun că acest partid este capturat la nivel de conducere de apropiați ai serviciilor secrete, un alt punct sensibil al tinerei noastre pretinse democrații.
Trebuie să oprim exportul de materii prime și să stimulăm producția de produse cu valoare adăugată mare. Nu te poți dezvolta vânzând lucruri ieftine și cumpărând altele scumpe.
ROMÂNIA NU ȘI-A ATINS POTENȚIALUL ECONOMIC
Care este strategia potrivită pentru a stimula economia României astfel încât România să își poată permite o viziune politică centrată pe valori naționale?
România este o piesă în cadrul mai multor puzzle-uri: economic, politic, de securitate. În toate aceste construcții, după aproape toate matricele și toți indicatorii, România nu și-a atins potențialul și nu funcționează la capacitate optimă. Acest fapt este o problemă, nu doar pentru noi ca țară, ci și pentru partenerii noștri.
Ca țară de graniță a UE și a NATO, România trebuie să fie un furnizor de securitate și un partener de încredere pe toate planurile. Așadar, întărirea economică și politică a României va fi nu doar în folosul locuitorilor acestei țări, ci și în beneficiul partenerilor noștri externi.
Despre economia României v-aș putea vorbi foarte mult, dar mă voi limita la ceva ce vă va da o imagine de ansamblu asupra orientării noastre economice. Oprirea exportului de materii prime și stimularea producției de produse cu valoare adăugată mare este o direcție de acțiune.
Nici nu trebuie să fii mare economist ca să înțelegi că nu te poți dezvolta vânzând lucruri ieftine și cumpărând alte lucruri scumpe. Te îndrepți spre faliment dacă faci asta în mod regulat. Stimularea întreprinderilor în domenii de vârf, în care avem resurse umane și putem forma altele, este o altă direcție.
Criza sanitară declanșată de apariția virusului SARS-CoV-2 ne-a dovedit că nu ne putem baza pe ideea că China va produce toate bunurile finite de care avem nevoie. Din multiple considerente, avem nevoie de o reindustrializare a României.
Nu trebuie să producem de toate cum a încercat să facă Ceaușescu. Dimpotrivă, trebuie să ne alegem câteva domenii, în care să producem bunuri cu valoare adăugată mare, nu să lucrăm în lohn ca până acum. Pe de o parte, să producem o parte din bunurile de care avem nevoie, pe de altă parte să putem exporta produse cu valoare adăugată prin care să echilibrăm balanța de plăți a țării.
În agricultură, este nejustificabil ca o țară cu datele de pornire ale României să nu poată să susțină consumul intern de produse agroalimentare din producția proprie.
Nu doar că avem potențialul de a ne hrăni populația, dar putem face și export, evident nu doar de grâu, ci și de produse alimentare cu valoare adăugată. Tot referitor la agricultură, noi nu vedem agricultura de subzistență ca o piatră de moară, ci dimpotrivă ca o bună bază de plecare.
Avem milioane de oameni care trăiesc independent din munca pământului pe care îl dețin. Unii dintre ei pot face pasul către ferme mici și mijlocii, dacă sunt susținuți cu credite avantajoase, know-how și rețele de valorificare a producției.
Avem o poziție strategică la Marea Neagră. Ce facem cu portul Constanța? Guvernanții noștri se pregătesc să îl vândă, ca nu cumva să facem concurență Rotterdamului.
Vindem gazele din Marea Neagră în loc să le utilizăm pentru consumul populației și al industriei românești, în petrochimie de exemplu. Acest mod de acțiune trebuie să se schimbe.
Suntem pentru o integrare economică sporită în Europa și pentru comerț cu toate țările lumii, dar pentru o integrare și un comerț internațional echitabil, care să ne permită să evoluăm, să prosperăm, nu să ne țină blocați în subdezvoltare, drenați de forța de muncă și lipsiți de resurse pentru investiții.
În ultimii ani, statul acesta pe care ni-l dorim drept a devenit mai mult stat de drepți.
ESTE NEVOIE DE SIIJ
Ce înseamnă stat de drept?
Domnia legii și principiul că niciun individ nu este mai presus de lege sau invizibil în fața acesteia. Sau, dacă vreți, este vorba de vechea zicală românească „unde-i lege, nu-i tocmeală” sau nu ar trebui să fie pentru nimeni și nimic. În ultimii ani, statul acesta pe care ni-l dorim drept a devenit mai mult stat de drepți.
Unul dintre sectoarele cel mai puțin reformate și cel mai puțin ghidate pe plan național, de interesul național, este cel al justiției. Cum vedeți reformarea acestuia? Ce legislație ați promova pentru a asigura independența justiției?
De ani de zile se duce o bătălie feroce pe domeniul justiției. Pe de o parte, este vorba de implicarea serviciilor în justiție prin intermediul protocoalelor secrete, dar poate și prin alte pârghii de care nu am aflat încă. Pe de altă parte, au existat și forțe politice care au acționat deschis și direct pentru controlul actului de justiție.
Teoria spune că într-un stat democratic, în care se respectă principiul separației puterilor, una dintre aceste puteri este justiția. Impresia mea e că celelalte două puteri, respectiv legislativul și executivul, ambele controlate de niște partide politice, nu prea sunt încântate să existe o a treia putere cu adevărat independentă.
AUR va susține orice măsură legislativă sau administrativă care să conducă la o justiție pe deplin independentă, adică liberă de ingerințele politicului și imună la exercitarea unor presiuni din umbră.
Astăzi, instanțele sunt supraaglomerate. Aștepți luni întregi o motivare a unei sentințe. Românii simpli se pierd în labirintele legilor. Judecătorii sunt puțini și supraîncărcați cu dosare. Să luăm numai cazul sutelor de mii de amenzi din starea de urgență, declarate neconstituționale, singura portiță pentru anularea lor este apelarea la instanțe: asta ne mai trebuia acum?
Guvernul Cîțu pare hotărât să desființeze SIIJ. Care este poziția AUR?
Ideea de a exista un mecanism de contracarare sau sancționare a eventualelor abuzuri comise de magistrați mi se pare bună. Dar, cum la noi toate ideile bune sunt pervertite, vezi și cazul pensiilor speciale și multe altele, SIIJ a fost înființată din dorința PSD-ului de a avea o pârghie de control asupra magistraților.
Asta e impresia cu care am rămas eu și nu doar eu. Nu contează, garnitura PSD s-a schimbat, ei poate și-au schimbat optica însă noi nu negociem principii: e nevoie să împiedicăm viitoare forme prin care instituții sau persoane să poată comită abuzuri, e nevoie de SIIJ.
CASE LA 1 EURO PENTRU CEI REPATRIAȚI
Politico scria în 2019 că România e țara europeană cu cel mai mare procent de cetățeni care trăiesc în afara granițelor – 14,6% însă grupurile de români care trăiesc în diaspora sunt foarte diferite între ele. Ce programe coerente aveți pentru a-i sprijini pe cei din diaspora – ținând cont de lipsa de omogenitate a comunităților, dar şi a precarității măsurilor care au fost întreprinse până acum?
De preferat ar fi ca o mare parte din românii din diaspora să se întoarcă în țară. Suntem însă conștienți că oamenii nu se vor întoarce atât timp cât nu vor avea sentimentul că pot duce o viață acceptabilă în România.
Așadar, deși pare paradoxal, unul din lucrurile pe care le putem face pentru românii din diaspora este să îmbunătățim situația din România. Când oamenii vor simți că pot avea parte de educație, sănătate și oportunități economice în România, vor lua în serios ideea reîntoarcerii sau a rămânerii în țară.
Când ai condiții normale în spitale și îți este răsplătită munca cu mai mult de 1390 de lei-fluturaș de salariu al unui fochist de la mina Livezeni – caz concret văzut de mine în campanie-apoi poți să faci programe naționale cum ar fi case la 1 euro pentru cei repatriați, racordate în mediul rural la gaze. Doar avem din plin în Marea Neagră, nu?
Românii din diaspora, deși au fost nevoiți să plece din țară, sunt încă atașați de România. Le pasă ce se întâmplă aici. Trebuie să le arătăm că România nu i-a uitat și nu îi desconsideră.
Alocarea mai multor locuri de parlamentari pentru diaspora le va arăta că ne pasă de opinia lor și că vrem să aibă un cuvânt de spus în ce privește viitorul țării. S-ar putea simplifica condițiile pentru a deschide o afacere sau de a investi în țară.
Nu în ultimul rând, autoritățile statului român trebuie să se implice mai mult în apărarea intereselor cetățenilor săi, oriunde s-ar afla. Știm cu toții că ambasadele sunt pline cu oameni prea puțin interesați să-și facă treaba și care consideră postul pe care-l ocupă un fel de recompensă.
Profesionalizarea personalului consular și diplomatic și racordarea lui la problemele reale ale românilor din diaspora trebuie să fie o prioritate pentru orice ministru de externe.
Nu avem două popoare cum a declarat vremelnicul președinte de la Cotroceni, există un singur popor român, de la Nistru până la Tisa, iar nimeni nu a întrebat poporul român dacă acceptă graniță în interiorul teritoriilor sale.
UNIREA
Unul dintre principalele puncte din programul politic al AUR este Unirea României cu Republica Moldova. La ultimele alegeri de acolo, partidele unioniste abia dacă au adunat câteva procente și nici în România nu pare a fi vreun entuziasm pentru această idee. Cum puteți îndeplini Unirea în condițiile unei asemenea apatii, pe ambele maluri ale Prutului?
Unirea se va realiza când majoritatea cetățenilor de pe cele două maluri ale Prutului vor accepta firescul. Actul istoric se poate realiza prin votul cetățenilor (referendum) sau votul ambelor parlamente.
Nu avem două popoare cum a declarat vremelnicul președinte de la Cotroceni, există un singur popor român, de la Nistru până la Tisa, iar nimeni nu a întrebat poporul român dacă acceptă graniță în interiorul teritoriilor sale.
Prin campania „Basarabia e România” am păstrat în conștiința publică acest subiect și îndreptățirea, chiar necesitatea lui. Vom continua să lucrăm la firul ierbii, la nivelul basarabenilor.
Pentru cetățenii Republicii Moldova nu există alternativă mai bună de intrare în Europa, decât ReUnirea cu România. Cei care au obținut cetățenia română au constatat câte beneficii le aduce statutul de cetățean al unei țări membre UE. La nivel politic, vom susține Unirea partidelor proromânești din Basarabia pentru a avea un partener cu care să urmărim același obiectiv: ReUnirea românilor într-un singur stat.
Să admitem că din punct de vedere politic Unirea s-ar putea face. Ea ar aduce împreună teritorii cu prea puține structuri economice integrate. Nu credeți că această integrare economică ar trebui să preceadă decizia politică?
Desigur că anumiți pași înspre o mai mare integrare economică pot fi făcuți, dar în esență aceasta este tot o decizie politică.
Unirea de la 1918 s-a făcut fără să existe ani de zile sau decenii de integrare economică prealabilă. La fel s-a întâmplat și cu integrarea europeană. Decizia politică a primat. Eforturi spre o integrare economică mai mare se vor face dacă elitele politice din cele două state vor susține acest fapt.
Acum nu avem elite, nici la București, nici la Chișinău. Mai înainte de asta e nevoie de o integrare cultural-informațională. Adică diminuarea influenței presei de limbă rusă și a aparatului propagandistic pe care Rusia îl susține în Basarabia, precum și susținerea media de limbă română care fac o presă de calitate și care informează publicul în mod onest.
Ce cred eu că trebuie făcut de urgență este stoparea oricărui ajutor financiar necondiționat către arătarea statală dintre Prut și Nistru și preluarea pachetelor majoritare în companiile de stat de la Chișinău. Dar pentru asta îți trebuie oameni de stat, nu politruci de duzină.
Mai mulți oameni politici români au sugerat în timp că în discuții purtate cu oficiali ruși, aceștia au spus că Rusia nu s-ar opune Unirii României cu Republica Moldova, dacă aceasta ar renunța la regiunea transnistreană. Cum vedeți această posibilitate? Ați fi de acord cu acordarea independenței „Transnistriei”, în schimbul Unirii?
România nu poate renunța la o regiune care nu îi aparține. „Transnistria” este parte componentă a Republicii Moldova de jure, chiar dacă nu și de facto. A renunța sau nu la la ea ține exclusiv de politicienii de la Chișinău. Acolo există o criză pentru că Rusia a provocat-o. Au vrut să aibă o pârghie de control asupra Chișinăului. Prin acea regiune, Rusia își amplifică influența pe care o are în Basarabia.
Toate formatele internaționale prin care a fost abordată problema transnistreană nu au rezolvat nimic pentru simplul motiv că doar Rusia poate soluționa criza provocată de ea. Toate celelalte puteri implicate fie nu au voință politică, fie nu au puterea necesară de a impune Rusiei o soluție.
Din punctul meu de vedere, „subiectul Transnistria” ar trebui abordat doar de Republica Moldova și Ucraina, cei doi vecini între care se află această regiune. Dacă aceste două țări ar ajunge la o atitudine comună față de acest avanpost al Rusiei în regiune, ar putea, prin măsuri economice și de securitate, să rupă firele invizibile care o leagă de Rusia și fără de care regimul de la Tiraspol nu poate supraviețui pe termen lung.
Această abordare nu este însă la îndemâna României și nici a AUR. Ceea ce putem face este să susținem acele forțe de la Chișinău care sunt pro-românești și unioniste.
Dacă Germania și Vietnamul au reușit să se unească, cu siguranță există o cale și pentru noi.
Unii politicieni români se tem că Unirea cu Republica Moldova ar încuraja revendicări teritoriale din partea Ungariei, cu privire la Transilvania. Aveți și dumneavoastră asemenea îngrijorări?
Este jocul clasic pe care îl joacă Rusia. De fiecare dată când la București s-au înmulțit vocile și acțiunile în direcția unirii cu Basarabia, Moscova a acționat din umbră pentru a pune pe tapet revendicările maghiare din Transilvania.
În realitate, cele două dosare sunt total diferite și nu au legătură unul cu altul. De fapt, în Transilvania nu există un dosar sau o problemă, ci doar o constantă presiune a UDMR-ului pe dimensiunea etnică, fără de care această grupare de naționaliști extremiști nu și-ar mai avea locul în politica românească.
Cu totul alta este situația relațiilor dintre Republica Moldova și România. Aici vorbim de două state cu o populație majoritar românească. Vorbim de o provincie care a fost ruptă de România prin intermediul forței, fără nicio justificare istorică, demografică sau de alt fel, ci doar din considerentele imperialiste ale Rusiei în diversele ei încarnări istorice.
În timp ce o eventuală revendicare a Transilvaniei de către Ungaria ar constitui o nedreptate flagrantă, ReUnirea României cu ceea ce a mai rămas din Basarabia ar constitui un act de reparație istorică.
Sunteți un critic vehement al Rusiei și al ameliorării relațiilor ruso-române. O bună relație cu Rusia facilitează sau împiedică Unirea cu Republica Moldova? Rusia ar avea mijloace să împiedice Unirea?
Sunt un critic al politicii Rusiei față de regiunea noastră însă nu am cum să fiu împotriva dezvoltării de relații bune cu alte state, inclusiv cu Rusia. Problema este că nu poți avea relații economice sau de orice alt fel cu Rusia, atât timp cât există un blocaj la nivel politic. Asta e abordarea lor.
Nu putem face comerț, dacă nu ne înțelegem mai întâi pe câteva dosare politice. Or, din perspectiva României aceasta nu e posibil decât dacă renunțăm la interesele noastre, ceea ce ar însemna trădare.
Dosarul Basarabiei, ca și cel al tezaurului nu pot fi rezolvate decât prin voință politică. Aceasta lipsește de partea rusă pentru că ar presupune ca Rusia să recunoască faptul că în trecut a comis niște nedreptăți flagrante față de România.
Și dacă ar recunoaște asta ar trebui să accepte repararea lor în prezent sau în viitorul apropiat.
Existența a două state românești e o consecință a faptului că Rusia s-a folosit de anumite instrumente pentru a împiedica realizarea reunirii, acest obiectiv al poporului român.
Este cunoscut faptul că Ion Iliescu, pionul Moscovei la București, s-a opus unirii imediat după Revoluția din decembrie 1989. Astăzi, Unirea celor două state românești ar însemna implicit că granița NATO se mută pe Nistru, ceea ce Rusia va încerca din răsputeri să evite.
Pe această dimensiune, prioritatea noastră ca popor, și a României ca țară, este să ne facem lucrarea noastră. Asta înseamnă să muncim pentru a apropia cele două state din punct de vedere informațional, cultural și economic, astfel încât atunci când conjunctura internațională potrivită unirii se va ivi, să ne găsească pregătiți.
PNL gravitează în sfera de influență a Germaniei și Austriei. USRPLUS îl are la vârf pe Cioloș, omul lui Macron și al Franței din Parlamentul European. PSD este partidul care, în mod tradițional, a avut oameni care au gravitat în orbita Moscovei. UDMR este extensia politică a Budapestei în România.
DOAR AUR NU ESTE UNEALTA UNOR FORȚE DIN AFARA ROMÂNIEI
Unii analiști politici occidentali au speculat că AUR ar fi de fapt un partid prorus sub acoperire. Așa e?
Este un nonsens. Mai degrabă AUR este singurul partid care nu este sub acoperire. PNL gravitează în sfera de influență a Germaniei și Austriei. USRPLUS îl are la vârf pe Cioloș, omul lui Macron și al Franței din Parlamentul European. PSD este partidul care, în mod tradițional, a avut oameni care au gravitat în orbita Moscovei. UDMR este extensia politică a Budapestei în România. Așadar, din actualul parlament, doar AUR nu este unealta unor forțe din afara României. Poate acesta este și motivul pentru care am fost atât de atacați după alegeri.
Ce doctrină au PSD, PNL, USR PLUS, în opinia dumneavoastră?
Doctrina interesului de grup. PSD este vechea stângă în care activiștii par că au pierdut războiul cu securiștii. USR PLUS este noua stângă securistă, iar PNL este un partid de centru în care regăsești cam toate curentele, un soi de șaorma cu de toate.
Dincolo de problema unirii cu Republica Moldova, cum vedeți viitorul relațiilor româno-ruse? Sunteți de acord cu opinia președintelui Iohannis că garanția securității României în relația cu Rusia este creșterea prezenței militare americane / NATO pe teritoriul ţării noastre?
Principala garanție a securității României în general este apartenența la NATO. Orice măsură menită să consolideze această alianță defensivă va contribui, implicit, la securitatea României. Însă noi, românii, nu trebuie să considerăm că fiind sub umbrela NATO problemele noastre de securitate sunt definitiv rezolvate. În NATO sunt multe țări, cu interese diverse.
De exemplu, Germania este membră NATO însă are o strânsă relație de colaborare cu Rusia, ceea ce este un motiv real de îngrijorare pentru țări ca Polonia sau România, care sunt și ele membre NATO și care au suferit în trecut de pe urma „prieteniei” ruso-germane. Din acest motiv, întărirea relației noastre cu SUA și alte țări proamericane din regiune, precum Polonia, trebuie să fie o prioritate, din punctul meu de vedere.
Concomitent, în plan intern, trebuie să ne facem foarte bine temele: să alocăm 2% din buget pentru Apărare și să cheltuim cât mai eficient acești bani, să susținem industria de Apărare, atât cât a mai rămas din ea, să dezvoltăm infrastructura de transport auto și feroviar, astfel încât trupele NATO să poate fi mutate rapid dintr-o zonă în alta, dacă situația o va impune, să achiziționăm tehnica militară necesară armatei, nu vechiturile pe care ni le vând alții la suprapreț și, nu în ultimul rând, să dezvoltăm programe naționale prin care tinerii să poată obține o minimă pregătire în domeniul apărării.
Apropo de securitatea României, cred că degradarea sistemului de învățământ a ajuns la stadiul în care a devenit o vulnerabilitate pentru siguranța și securitatea României.
Educația produce astăzi oameni slab pregătiți, dar perfect integrabili pe piața globală a muncii.
Sistemul de educație nu mai produce decât în foarte mică măsură cetățeni ai României, atașați valorilor naționale și bine pregătiți profesional.
Asta mi se pare foarte grav pentru securitatea țării și stă în puterea noastră să schimbăm ceva. Oricâți soldați americani ar veni în România, ei nu pot apăra această țară în locul nostru și fără noi.
Nu mi se pare acceptabil ca Germania să-și rezolve singură problemele energetice printr-un deal bilateral cu Rusia.
UE NU ESTE ÎNCĂ UN ACTOR GLOBAL
Vor mai fi țări care să părăsească UE pe modelul Brexit?
Cu ani în urmă, cine își imagina că Marea Britanie va părăsi UE? Nu îmi doresc destrămarea Uniunii, însă dacă elitele de la Bruxelles vor continua în direcția constituirii unui stat federal, cu o ideologie unică, neomarxismul, și vor încerca să distrugă diversitatea și moștenirea culturală a națiunilor europene, atunci nu este exclus ca și alte state să își caute un drum propriu în afara Uniunii.
Care din valorile UE credeți că au fost indezirabile în așa măsură încât Marea Britanie să prefere să părăsească UE ?
Nu cred că este vorba de valori. Pe hârtie totul sună frumos. Ceea ce i-a deranjat pe britanici a fost aroganța unei părți a elitelor de pe continent care consideră că pot dispune de oameni și națiuni după bunul plac, că pot face orice fel de inginerii și experimente sociale ignorând voința oamenilor.
Britanicii au văzut cum rezultatele referendumurilor pentru Constituția Europeană au fost ignorate și cum au loc tot mai multe transferuri de suveranitate de la state către instituții europene aflate în afara controlului democratic.
Să nu uităm faptul că Marea Britanie are o lungă tradiție democratică și că parlamentarismul modern s-a născut acolo. La fel cum tot acolo a fost pusă în practică ideea limitării puterii monarhului cu mult înaintea altor țări.
Să treci de la Magna Charta sub pulpana unor comisari nealeși și în afara controlului democratic al cetățenilor, probabil li s-a părut multor englezi de neacceptat.
Cum se va echilibra raportul de forțe între marile puteri ale lumii, respectiv SUA, China, Rusia, UE?
Ideea că există un echilibru între diverse forțe este un pic înșelătoare. Echilibrul este ceva static, imobil chiar. Or, relațiile internaționale, cele de putere, în general, nu sunt statice, ci dinamice.
Vorbim de o realitate în permanentă schimbare, în care orice acțiune și reacțiune poate influența raportul de forțe. UE nu este încă un actor global. Această construcție nu acționează unitar și nu are o politică externă unică.
Urmăresc cu interes ce se întâmplă pe plan internațional, însă prioritatea mea este ce se întâmplă în România. Noi nu putem influența politica marilor puteri sau raportul de forțe dintre ele. Putem doar să ne informăm și încercăm să anticipăm. Prioritatea mea este să întărim România în plan intern și să declanșăm o dinamică pozitivă în țară.
Ați fost acuzat că doriți ieșirea României din UE și ROexit. Ați răspuns că nu proiectul originar al UE vă deranjează, ci modul în care acesta a fost desfigurat pentru a se ajunge la actuala formă a UE. Asta înseamnă că doriți reformarea UE. Puteți oferi trei exemple de situații inacceptabile pentru România în relația cu UE și trei exemple de reforme esențiale ale UE pe care doriți să le promovați?
Ați înțeles bine poziția AUR. Proiectul european a fost inițiat de niște oameni cu profunde convingeri creștine. De fapt, ideea integrării europene a fost la început un proiect creștin-democrat.
Adenauer, de Gasperi, Schuman erau oameni cu o perspectivă creștină asupra existenței. Robert Schuman, cel considerat a fi unul dintre părinții fondatori ai integrării europene, s-a pronunțat foarte clar împotriva pericolului reprezentat de birocrația excesivă și tehnocrație.
Astăzi UE este exact opusul a ceea ce și-au dorit fondatorii: un moloh birocratic, lent în decizii, irelevant în plan internațional, indiferent la voința cetățenilor și uniformizator, un soi de pat al lui Procust ideologic în care tot ce nu este în linie cu ortodoxia corectitudinii politice este amputat.
Ce mi se pare greu de acceptat din perspectiva României în relația cu UE este lipsa de solidaritate sau un model total disfuncțional de solidaritate care ni se propune. Țările mici trebuie să fie solidare cu deciziile țărilor mari, în schimb acestea nu vor să țină cont de opiniile și propunerile venite în special din partea țărilor din Centrul și Estul Europei.
Nu mi se pare acceptabil ca Germania să-și rezolve singură problemele energetice printr-un deal bilateral cu Rusia. Dacă suntem o uniune și suntem solidari unii cu alții, de ce să nu negociem cu Rusia ca un singur bloc furnizarea de gaze și alte produse din domeniul energiei? Ce preț și ce condiții poate obține o țară ca Slovenia și ce preț și ce condiții putem obține toți, la pachet, dacă negociem ca o singură entitate?
Un alt fapt care mi se pare inacceptabil este promovarea tacită a unui model economic în care centrul este superindustrializat și high-tech, iar periferia, adică Sudul și Estul Europei, furnizează materii prime și forță de muncă.
Nu în ultimul rând, mă deranjează că fantezia Green Deal și iluzia unei economii neutre climatic este promovată cu o fervoare aproape religioasă.
Despre Green Deal nu s-a discutat deloc în campania electorală pentru Parlamentul European. Apoi, după alegeri și după ce s-a format noua Comisie, parcă din neant a fost promovat acest proiect faraonic, fără consultarea statelor sau a cetățenilor. Este un mod de operare nedemocratic, cu care nu pot fi de acord.
Pentru România, implementarea Green Deal înseamnă sacrificarea multor locuri de muncă și blocarea dezvoltării. Avem resurse naturale cum e gazul din Marea Neagră pe care s-ar putea să nu le mai putem utiliza. La fel, dezvoltarea de centrale nucleare, cel mai eficient mijloc de producere a energiei electrice, s-ar putea să întâmpine greutăți în viitor. Mai sunt și altele greu de acceptat, dar mă limitez la acestea.
În ceea ce privește reformarea UE, din perspectiva noastră direcțiile sunt creșterea controlului democratic asupra instituțiilor comunitare, integrare economică pe baza unui model echitabil pentru statele membre și în acord cu aspirațiile lor, debirocratizare.
În ce privințe poate fi Ungaria un model pentru România?
În privința modului în care își apără interesele economice și politice în cadrul UE. Ungaria acționează fără complexe, deși de multe ori sare calul în raport cu vecinii.
Viktor Orban este ferm convins că acționează în interesul poporului maghiar. La fel trebuie să facă și clasa noastră politică.
Putem învăța foarte multe și de la ceea ce face Ungaria greșit. Stridența și aroganța pot fi contra-productive pe termen lung. Una este să-ți promovezi ferm interesele când ai argumentele potrivite și cu totul altceva este să faci jocuri de culise cu Rusia prin care să extragi beneficii în alte zone.
Este o linie fină între a fi diplomat și a fi duplicitar. Putem trage învățăminte din ceea ce face bine Ungaria pentru poporul său, dar și din greșelile pe care le comite uneori în plan internațional.
Reușita recentă în fața birocrației de la Bruxelles obținută de Ungaria și Polonia ar trebui să fie o lecție pentru așa-zișii noștri conducători, dar nu este pentru că ei nu au depășit niciodată stadiul de moluscă în relațiile internaționale.
CRED ÎN ACTUALITATEA PROIECTULUI INTERBELIC INTERMARIUM
Ungaria și Polonia se opun încercărilor Uniunii Europene de a impune renunțarea la identitatea creștină a națiunilor respective și adoptarea unei legislații cu privire la familie și nu numai, contrară preceptelor creștine. România a acceptat aceste decizii europene sau cel puțin nu li s-a opus.
Dumneavoastră ați vedea o alianță a României cu Ungaria, Polonia și celelalte state ale Grupului de la Visegrád pentru a crește șansele noastre de a ne apăra identitatea culturală? Până la urmă această identitate este și o condiție pentru a ne păstra suveranitatea. Deși, îmi amintesc chiar acum, interviul pe care academicianul Malița l-a acordat Q Magazine cu mulți ani în urmă și în care îmi spunea tocmai asta: „România și-a cedat suveranitatea!”.
Europeni sunt cei care apără valorile europene, tradiția creștină a Europei, identitatea națiunilor noastre și modelul nostru cultural. Străini de Europa sunt toți cei care nu le prețuiesc, ba chiar le desconsideră din chiar mijlocul instituțiilor europene.
Pentru noi este firesc să apărăm viața, normalitatea și identitatea noastră culturală. Este ceea ce ar trebui să facă orice politician de pe orice meridian al globului în raport cu oamenii pe care susține că îi reprezintă.
Însă, pentru că trăim într-o epocă în care multe sunt cu susul în jos, adică invers decât ar trebui să fie, cei care promovează cultura morții, a controlului absolut asupra indivizilor și uniformizarea culturală încearcă să se prezinte ca o forță a binelui.
E foarte straniu ce se întâmplă, dar nu toți oamenii se lasă păcăliți de aparențe. Da, ne vedem alături de celelalte forțe politice de pe continent care consideră că UE trebuie să accepte în mod real diversitatea și faptul că unele state au o altă perspectivă asupra proiectului european.
Cred în actualitatea proiectului geopolitic interbelic al mareșalului polonez Jozef Pidulski – Intermarium. Inițiativa celor trei mări (Marea Adriatică, Marea Baltică, Marea Neagră), sub o formă actualizată, este în continuare singurul cordon de securitate care ne poate feri de pericolul unei relații tipice de iubire și ură între germani și ruși. Momentan sunt la faza de iubire, dar nu știm ce va urma…
SĂ RĂMÂNEM ÎN SPAȚIUL EUROATLANTIC PENTRU 5G
SUA a cerut României să nu colaboreze cu China în ceea ce privește investițiile din domenii strategice cum ar fi energia nucleară, infrastructurile critice si tehnologia 5G. În felul acesta România va intra în războiul economic dintre SUA și China. Care este poziția AUR?
Știți care e problema? Când Germania încheie diverse înțelegeri cu Rusia, totul este în regulă. Dacă România ar dezvolta relații mai apropiate cu Rusia imediat ar fi acuzată că este un cal troian al Rusiei în UE.
Uneori Rusia și China sunt utilizate pe rol de baubau pentru a controla țările mai mici. În principiu, dacă toată lumea face afaceri cu China, de ce să nu facem și noi?
Însă, în ce privește tehnologia 5G și în general tot ce ține de IT&C sunt circumspect față de China. Știu că în această țară se implementează un vast program de supraveghere și control social prin sistemul așa-numit al creditelor sociale. Companiile chineze nu operează absolut independent de autoritățile de la Beijing și nu exclud faptul ca tehnologia utilizată de companiile din China să vină la pachet cu subtile instrumente de supraveghere și extragere de date.
La fel se întâmplă, presupun, și în privința marilor corporații americane. Pentru că avem un parteneriat strategic cu SUA, dar și din motive culturale, cred că este bine să rămânem în spațiul euroatlantic și din punct de vedere al tehnologiei pe care o utilizăm.
Cred în Dumnezeu, în muncă și în nesfârșita capacitate de a renaște a poporului român.
CINE ESTE GEORGE SIMION
Știm puține despre liderul AUR. Când v-aţi născut şi unde? Ce fel de copilărie aţi avut? Ce vă mai amintiți din acea perioadă?
Focșani, 21 septembrie 1986.
Am copilărit la bunici, în Vrancea. Apoi, după ce am început școala la București, reveneam cu drag la bunici în fiecare vacanță, pentru mine acela fiind raiul pe pământ, locul unde eram, cum cred că suntem cu toții, bucuros.
Ce educație şi instruire aveți? La ce vă considerați cel mai bun profesional?
Am finalizat Universitatea București, cu o licență în economie (Administrarea Afacerilor) și am făcut cursurile de masterat la Iași, Universitatea Alexandru Ioan Cuza, Istoria comunismului în România. Am avut propria mea firmă care se ocupa cu comerțul, am lucrat în marketing, am făcut și jurnalism și m-am dezvoltat în multiple domenii datorită activităților mele politice.
Cel mai bun cred că sunt la nivel de organizare și de a face lucruri mari cu resurse minime, prim mobilizarea oamenilor din jur. Cred că aceasta, pe românește, se cheamă știința conducerii.
Ce defecte aveți?
Sunt mult prea încăpățânat, refuz să accept că unele chestiuni sunt imposibile. Și mă supăr prea mult.
Aveți răbdare?
Nu am răbdare, dar am constanță.
Sunteți un om care îşi face planuri sau nu neapărat?
Da, planific cât se poate de mult totul, lucrurile nu se întâmplă de la sine.
Ce apreciați ca fiind fundamnetal în personalitatea dumneavoastră?
Ce nu îmi place, mă apuc să îndrept. Pentru mine există calea dreaptă sau calea compromisurilor nesfârșite. Pentru că nu îmi place să avansez pe calea compromisurilor, probabil că par radical unora. Din acest punct de vedere, sunt atât de radical încât voi face orice ca să îndrept România, refuzând orice formă de îmbogățire personală pentru a putea convinge românii că mai există alți români, de bună-credință.
În ce credeți?
În Dumnezeu, în muncă și în nesfârșita capacitate de a renaște a poporului român.
Ce pasiuni aveți și cât cheltuiți pentru ele?
O să vă șochez, dar nu am absolut nicio pasiune pentru care să îmi permit să aloc timp sau bani. Îmi plăcea înainte să merg la meciuri de fotbal, tenis și handbal (mai ales handbal, când juca România), la concerte, în vizite prin Europa. Am vizitat aproape toate țările între 2003 și 2010, erau locuri frumoase, foarte frumoase, dar ajungi să te plictisești: nu sunt ale tale. În liceu colecționam diverse, dar în timp mi-am vândut colecțiile pentru a avea bani pentru viață. Dacă e neapărat să am una, momentan îmi place să scot pe tușă lideri politici care au distrus România în ultimii 30 de ani. Momentan am trei nume mari la activ, dar sunt ambițios de felul meu.
Cine sunt cei trei?
Victor Ponta, Călin Popescu Tăriceanu și Traian Băsescu.
Ați trăit dezamăgiri? Ați avut revelații?
Eram un tânăr care milita cu toată energia pentru ca Prutul să redevină ce este de fapt: un râu intern al națiunii române. Am făcut absolut tot ce mi-a stat în putere, uimitor pentru unii care credeau că suntem niște puștani zurbagii: o mișcare civică pe ambele maluri ale Prutului. Am reușit să umplem țara cu sloganul Basarabia e România, să creăm o televiziune pe cablu la Chișinău, să aducem 70 000 de basarabeni în România în proiectul „Cunoaște-ți Țara”, să înfrățim primari din mai mult de jumătate din Republica Moldova, să facem un miting istoric cu Piața Marii Adunări Naționale din Chișinău plină, și câte și mai câte proiecte.
Toate acestea s-au dus la vale, pentru că la București aveam să constat că republica mică de astăzi e antiromânească. E cea mai mare dezamăgire!
Așa că am intrat în viața politică și am format un partid care, în ciuda așa-zișilor experți și spre surprinderea unui regim prăfuit și cu reflexe dictatoriale, a luat 10% din voturile românilor. Dacă chiar vrei ceva, am văzut că se poate. Este doar o problemă de timp.
Cine sunt cei care v-au influențat de-a lungul timpului?
Emil Constantinescu care mi-a generat o mare frustrare. Aveam 10 ani, veneam de la București cuprins de valul schimbării și l-am convins pe bunicul meu dintr-un sat din Vrancea să aleagă Cheia (adică CDR/Convenția, schimbarea…). Sărmanul meu bunic nu doar că a votat, dar s-a și certat cu tot satul din cauza nepotului său. Constantinescu a sfârșit lamentabil, spunând că a fost înfrânt de sistem. Dacă ești bărbat adevărat, lupți. Cu sistemul, cu dușmanul, indiferent de orice.
Ion Rațiu m-a influențat. Nu l-am cunoscut personal, dar i-am citit jurnalele, un român patriot, dedicat pentru neamul lui, cel mai bun președinte pe care România nu l-a avut. Cele zece porunci ale exilului românesc, citite de el în 1984, sunt foarte actuale și le-aș pune la intrarea în fiecare școală.
Ce neîmpliniri aveți?
La această întrebare voi răspunde înainte de a muri. Până atunci, voi lucra să împlinesc tot ce mi-am propus.
Ați traversat drame sentimentale? Ați vrut să vă căsătoriți până acum?
Sigur, sunt un om, nu un robot. Am vrut să mă căsătoresc dar am fost mult prea absorbit de activităile civice/politice. Sper să reușesc anul acesta.
Care sunt cărțile dvs. preferate? Dar filmele?
Portocala Mecanică (cartea și filmul), cărțile istorice și documentarele, House of Cards.
Vă place să stați singur sau mai degrabă înconjurat de oameni?
Îmi place să stau singur pentru a planifica și îmi place să fiu alături de mulți oameni pentru a implementa.
Ce relație aveți cu Dumnezeu? Vă spovediți? Aveți un duhovnic?
Relația fiecăruia cu Dumnezeu cred că ar trebui să fie privată dar, dacă tot sunt o persoană public și sunt oameni curioși: sunt creștin ortodox am duhovnic și, pe cât posibil, caut să particip la rânduielile bisericești.
Când veţi ajunge în faţa lui Dumnezeu ce îi veți spune?
Doamne, te rog ai grijă de poporul român!
Ați spus că veți dona 90% din salariul dvs. Nu e un gest politicianist? Din ce veți trăi?
E singura formă pe care am găsit-o pentru a mă distanța de imaginea lăcomiei clasei conducătoare din ultimii 30 de ani. Voi scrie cărți, ca prim pas. Prima carte va fi despre cum am surprins o țară întreagă intrând cu un scor bun în Parlament.
Vreți să rămâneți sărac și modest toată viața?
Nu mă interesează ce se alege de propria mea persoană, vreau să reușim să schimbăm România.
Care este lecţia istorică din care ați învățat cel mai mult?
1968 – invadarea Cehoslovaciei și evenimentele de după aceea. România a nesocotit ordinele primite de la Imperiu, riscând, dar totodată apărându-și interesul național. Pentru câțiva ani, am fost luați în serios de marile puteri, iar moralul românilor era la cote maxime, ajungând în situația în care celebrul dizident Paul Goma s-a înscris, entuziasmat, în partid.
Ce credeți despre noua etică a lumii – mișcările LGBT, extremele fenomenului Black Lives Matter, identitatea de gen etc?
Este o falsă etică. Binele nu este o modă care capătă alte valențe în fiecare generație. Eu nu cred în relativismul moral. Dimpotrivă, consider că relativismul moral este opusul binelui.
Am acest defect, credința în Dumnezeu.
Nu cred că la fiecare generație Dumnezeu dă alte porunci și nici nu trebuie să se reîntrupeze, la nesfârșit, pentru fiecare dintre noi. A făcut asta odată. Fiecare dintre noi are opțiunea de a crede sau nu, de a accepta mesajul Său sau nu, de a merge pe calea dreaptă sau nu.
Pentru oamenii care nu sunt bine înrădăcinați într-o tradiție spirituală, într-o morală transcendentă, această „nouă” etică poate fi atrăgătoare. Li se propun diverse cauze „bune” pentru a face paradă de virtute: dacă ești de acord cu Greta, revendicările lobby-ului LGBT sau o lume fără emisii de carbon înseamnă, teoretic, că ești de partea bună a istoriei.
Fiecare dintre noi vrea să fie de partea binelui. E înscris în ființa noastră asta. De asta avem conștiință. Însă binele pus pe tavă în fața noastră este un bine fals. Este un rău ascuns sub o mască frumoasă.
Această „nouă” etică ce ni se propune astăzi, este, de fapt, etica Marelui Inchizitor al lui Dostoievski: predați-vă sufletele pentru confort material!
Dostoievski chiar mi se pare un final… pentru moment!
