Guvernul, alături de Parlament, prin politica lor fiscal-bugetară, obligă BNR să tipărească mai mulți bani, respectiv să crească masa monetară din piața. Deficitul bugetar, de exemplu, reprezintă bani în plus cheltuiți peste veniturile încasate, deci, trebuie „creați”.
Acum avem în circulație numerar în valoare de peste 108 miliarde de lei.
Un munte de bani – care a tot crescut – așa ar arăta dacă am strânge la un loc tot numerarul, toți banii aflați acum în circulație, în afara sistemului bancar. Iată evoluția – e suficient să ne uităm cu 2 ani în urmă – când tot numerarul în circulație era de 95 de miliarde de lei. Ajungem în septembrie 2022, când este trecut pragul de 100 de miliarde de lei. Acum, acești bani adunați înseamnă 108,4 mld de lei. Practic, în doi ani, numerarul a crescut cu 14%.
Mihai Roman, profesor de macroeconomie, ASE: „BNR a căutat să acopere necesarul de bani generat de creșterea prețurilor, prin tipărirea de bani pe care să-i pună în circulație. Cele mai importante cauze pentru generarea crescută de bani pe care populatia preferă să o țină țin de un grad de digitalizare scăzut. Neîncrederea în sistemul bancar, în mediul rural există foarte puține bancomate, oamenii preferă cash. Corupția manifestată prin valize cash”.
Iată ce spunea Marius Lulea în aprilie:
„Tăierea de salarii s-a făcut prin inflație: s-au printat bani fără acoperire, au crescut prețurile, din același salariu poți cumpără mai puțină pâine, sare, lapte sau ouă.
Guvernul spune că a descoperit o gaură neagră în bugetul de stat. Acea gaură neagră a fost acolo de la început, era mare și vizibilă. De fapt au știut de la început că acei bani nu există, că nu se pot colecta, însă au dorit să mintă pe primari că le vor trimite fonduri pentru investiții.
Klaus Iohannis a tăiat salariile la români dar nu a făcut acest lucru în mod vizibil, precum Traian Băsescu, guvernele lui au împins România spre criză economică.
