Preşedintele AUR, deputatul George Simion, l-a criticat joi, într-o dezbatere pe tema protejării patrimoniului naţional, pe primarul general al Capitalei, Nicuşor Dan, pentru lipsa de preocupare pentru salvarea clădirilor de patrimoniu din Bucureşti.
„Actualul primar general al Capitalei a fost votat de bucureşteni pe o platformă pro-patrimoniu. (…) În continuare clădiri reprezentative pentru patrimoniul nostru naţional sunt dărâmate, în continuare nu sunt restaurate. Trec, şi stau aproape de Calea Moşilor Vechi, acolo zici că e ghetou. Nu e nicio diferenţă între Ferentari şi Calea Moşilor Vechi. Ba, v-aş spune că, în ultimii doi – trei ani, Ferentari s-a ridicat destul de mult. (…) Care este cultura şi civilizaţia noastră în Bucureştiul acesta care trebuia salvat, teoretic, de rechinii imobiliari şi în care nu ne descurcăm să ne menţinem centrul istoric măcar în Bucureşti”, a afirmat Simion la dezbaterea cu tema „România în pericol: Protejarea patrimoniului naţional”, eveniment organizat de AUR la Palatul Parlamentului.
În context, Marius Lulea, prim-vicepreşedinte AUR, de profesie inginer constructor, a susţinut că lipsa investiţiilor în patrimoniul „cu totul deosebit” pe care îl deţine Bucureştiul riscă să transforme în ruine clădirile care nu vor mai putea fi recuperate niciodată, menţionând că Alianţa pentru Unirea Românilor are în program reabilitarea acestor clădiri.
„Bucureştiul nu a făcut decât să piardă timp şi cei care sunt specialişti ştiu că orice an pentru o astfel de clădire este important, pentru că va deveni o ruină pe care nu o vom mai putea recupera niciodată. Bucureştiul are un patrimoniu cu totul deosebit, e vorba de centrul său vechi, care ar fi trebuit să fie în ansamblul lui introdus în pachet de investiţii pe care să îl suporte statul, prin finanţare proprie sau prin fonduri europene, şi noi nu vedem decât o chestie foarte pestriţă acolo în centru. Este o critică adusă celor care deţin acele clădiri, însă statul, prin administraţiile locale, are o responsabilitate foarte mare. Plângem când ne gândim la staţiunea Herculane şi la dezastrul care s-a făcut acolo. Plângem, pentru că unii au avut grijă să retrocedeze clădiri care reprezentau bunuri ale naţiunii române după care le-au lăsat în paragină. Noi, ca partid politic, avem în program reabilitarea acestor clădiri, dar mai mult decât atât trebuie să le introducem într-un circuit şi avem în programul nostru politic o săptămână istorică”, a punctat Lulea.
Bogdan Suditu, coordonator în elaborarea Strategiei Naţionale privind Protejarea Monumentelor Istorice (SNPMI), preşedinte al Comisiei tehnice de urbanism din Primăria Capitalei, a precizat că documentul privind SNPMI este în curs de avizare la ministerele de resort, subliniind că cea mai mare problemă este lipsa de personal specializat în lucrări de patrimoniu.
„E un document care se află în momentul acesta în avizare şi a fost transmis de către Ministerul Culturii, sub semnătura doamnei ministru Turcan, către celelalte ministere avizatoare, după ce, timp de doi ani, a întârziat să fie avizat din motive tehnice neînţelese. În toate discuţiile şi în toate întrevederile pe care le-am avut în legătură şi cu acest document, dar şi în general când vorbim despre patrimoniu, marea problemă este legată de personal. Vă menţionez doar că în Direcţia Judeţeană de Cultură Ilfov, care are în gestiune (…) aproximativ 1.100 de monumente, există doar trei persoane. Situaţia cea mai bună – sunt câteva DJC care au şapte persoane. O altă componentă importantă în realizarea tuturor proiectelor pe care le-aţi menţionat este a meşterilor. Nu avem meşteri calificaţi. Mai avem un singur meşter pietrar în România. Mai avem în România doi meşteri atestaţi feronieri, care lucrează în fier. E o chestiune care s-a agravat în 30 de ani şi într-adevăr strategia pune accent inclusiv pe această componentă a calificării profesionale de înaltă ţinută pentru restaurare, dar şi pentru meseriile necesare patrimoniului”, a detaliat Suditu.
El a adăugat că este nevoie de o schimbare de paradigmă în domeniu, respectiv trecerea de la ideea de monument istoric la cea de patrimoniu cultural imobil, în scopul dezvoltării economice şi identitare a zonelor vizate.
„Trebuie să trecem de la ideea de monument istoric, obiectul muzeificat, la ideea de patrimoniu cultural imobil. Unele zone, unele clădiri care nu neapărat ele însele, individual, au valoare, dar ansamblurile respective pot să fie considerate patrimoniu cultural imobil şi pot contribui la dezvoltare economică, la identitatea zonelor respective. Trebuie să trecem de la ideea de proprietarul responsabil, aşa cum era şi, din păcate, astăzi se pune accentul în lege, către ideea de responsabilitate comună partajată. (…) Trebuie să înţelegem că patrimoniul cultural imobil trebuie să fie adaptat şi trebuie să devină o nevoie contemporană de utilizare. În momentul în care nu înţelegem că patrimoniul nu este doar muzeu – imagine frumoasă, ci contribuie la dezvoltarea comunităţilor, nu vom avea de câştigat. Patrimoniul cultural ca resursă pentru dezvoltare locală – informaţia asta e cuprinsă inclusiv în Strategia Naţională de Apărare a Ţării şi într-adevăr în ideea asta trebuie să mergem. E nevoie în principal de resurse umane”, a susţinut Suditu.
