Comisia Europeană (CE) a declanșat, joi, procedură de infringement împotriva României, pentru netranspunerea în legislația naţională a directivei pentru atragerea pe piaţa muncii a imigranţilor înalt calificaţi din afara UE.
Alături de țara noastră, alte 16 state membre sunt vizate de această procedură, au anunțat agențiile de presă, citate de Agerpres.
Data limită pentru transpunerea directivei a fost 18 noiembrie 2023, prin urmare Bruxellesul a transmis o scrisoare în care le cere explicaţii celor 17 ţări, respectiv Belgia, Bulgaria, Cipru, Croaţia, Estonia, Finlanda, Franţa, Lituania, Letonia, Luxemburg, Olanda, Polonia, România, Slovacia, Slovenia, Spania şi Suedia.
Reglementarea, cunoscută sub numele de „Directiva asupra Cărţii Albastre UE”, stabileşte condiţiile de intrare şi rezidenţă pentru cetăţenii din statele terţe înalt calificaţi care vin să se stabilească şi să muncească într-una dintre ţările UE.
Directiva introduce norme mai eficiente pentru atragerea lucrătorilor înalt calificaţi în UE şi care includ condiţii de admisie mai flexibile, drepturi suplimentare şi posibilitatea de a se deplasa mai uşor între statele UE pentru găsirea unui loc de muncă.
Guvernele acestora au acum la dispoziţie două luni pentru a răspunde scrisorii şi a transpune directiva în legislaţia lor naţională, în caz contrar vor primi un aviz motivat, a doua etapă a procedurii, ultima etapă fiind sesizarea Curţii de Justiţie a UE.
Context
În timp ce Comisia pune la zid România că nu face suficient pentru drepturile imigranților din țări terțe, românii de pretudindeni care doresc să vină să muncească în România sunt lipsiți de orice sprijin.
În toamna anului trecut, o inițiativă legislativă referitoare la acordarea dreptului la muncă românilor de pretutindeni, care locuiesc în afara granițelor statului român și care nu au cetățenie română, a fost respinsă în Comisia pentru Românii de Pretutindeni din Senat, după cum a reclamat, atunci, senatorul Claudiu Târziu.
„Astăzi, la Comisia senatorială pentru Românii de Pretutindeni, pe care o prezidez, am avut de dat un raport pe o inițiativă legislativă care acorda drept liber la muncă în România tuturor celor care se identifică drept români, locuiesc în afara granițelor statului român și nu au cetățenie română.
Ar fi fost un act de dreptate pentru sutele de mii de români din Ucraina, Republica Moldova, Serbia, Macedonia de Nord și Albania, care, deși aparțin filonului etnic și cultural românesc, nu au cetățenie română și nu pot lucra în România, pentru că țările în care trăiesc nu se află în Uniunea Europeană.
În timpul ăsta, antreprenorii români aduc lucrători din Asia. Nu ar fi mai simplu să avem forță de muncă românească, să ni se alăture la lucru aici frații noștri, care cunosc limba sau vorbesc în dialect românesc, care sînt de cultură europeană și de credință creștină?
Din nefericire, clasa noastră politică este, în cea mai mare parte a ei, contra interesului nostru național. Așa încît, acest proiect de lege a fost respins prin, atenție!, abținerea de la vot a senatorilor PSD, PNL și USR. Ei sînt contra interesului românilor, dar nu vor să fie percepuți ca atare”, a transmis senatorul Claudiu Târziu (AUR), după cum a relatat atunci RostOnline.
Contingentul de muncitori străini care vor putea veni la muncă în România, în 2024, va ajunge la 140.000, cu 40% mai mult faţă de pragul admis pentru anul 2023.
