Situația fiscală a României se va deteriora mult peste așteptări în acest an electoral. Deficitul bugetar, în loc să scadă, așa cum era programat, va merge la peste 7% din PIB, ca în al doilea an de pandemie. Doar creșterile de taxe vor putea reduce deficitul bugetar de anul viitor: creșterea taxei pe valoare adăugată, a accizelor, a taxelor pe proprietate și mărfuri. Sunt avertismentele UniCredit Bank, care se așteaptă ca din 2026 să fie introdusă și taxarea progresivă a veniturilor.
Deficitul bugetar la 5 luni a ajuns la 3,4% din produsul intern brut, față de 3,2% în primele 4 luni. Guvernul PSD-PNL ar fi trebuit să reducă deficitul la 5% din PIB în acest an, comparativ cu 6,6% în anul precedent.
„Din cauza alegerilor parlamentare care vor avea loc foarte târziu în acest an, vedem acum riscul ca deficitul bugetar să depășească 7% din PIB în 2024, cu excepția cazului în care guvernul reduce cheltuielile sau decide să facă arierate. Acestea din urmă ar afecta eforturile de anul viitor de a strânge băierile pungii”, transmit, într-un document analizat de Profit.ro, Dan Bucșa, economist șef pentru Europa Centrală și de Est la UniCredit Londra, respectiv Anca Negrescu, senior economist UniCredit Bank România. Situația fiscală a fost aruncată în aer de poziția partidelor de guvernare în acest an cu patru rânduri de alegeri. Salariile la stat și pensiile au crescut în acest an și din septembrie urmează o nouă majorare a pensiilor, ceea ce va contribui la cel mai ridicat deficit fiscal din regiune.
„Campania electorală a oprit orice eforturi de îmbunătățire a colectării impozitelor, iar deficitul bugetar a crescut la 3,3% din PIB la sfârșitul lunii aprilie, mai mare decât în timpul pandemiei de COVID-19. Execuția slabă a bugetului se explică atât prin cheltuieli mai mari decât cele planificate (ceea ce este obișnuit într-un an electoral), cât și prin venituri mai mici decât cele planificate (pe lângă colectarea slabă a veniturilor, impozitele pe companiile energetice au scăzut în concordanță cu prețurile internaționale)”, adaugă economiștii UniCredit. Într-o estimare recentă, ING Bank vede deficitul fiscal la 6,5% la finele anului. UniCredit vede o creștere a riscului de scădere a ratingului de țară în 2025-2026, în cazul în care deficitul bugetar nu este corectat. Și această corecție nu poate veni decât pe partea de venituri, crede Bucșa. PSD și PNL ar urma să formeze și următorul guvern, cu ajutor din partea UDMR sau AUR (sau a unor facțiuni desprinse din AUR).
„Deficitul bugetar nu va fi redus în 2025 decât dacă impozitele cresc. În timp ce premierul Marcel Ciolacu continuă să nege că TVA-ul va crește, cel puțin la alimente și medicamente, ne așteptăm la o creștere a cotei TVA (cu 2 pp pentru cota principală) și la creșterea accizelor, a impozitelor pe proprietate și pe mărfuri”, arată economiștii UniCredit. Creșterea taxelor, cuplată cu o indexare mai mică a pensiilor anul viitor, ar putea duce deficitul bugetar în zona a 5% din PIB, dacă arieratele moștenite din acest an nu vor fi prea ridicate. Economia va reacționa negativ la creșterile de taxe. Dacă în 2024 UniCredit vede o creștere economică de 2,4%, susținută de majorarea salariilor și a consumului în 2025 se așteaptă ca aceasta să frâneze la 1,3%, cel mai redus nivel de după pandemie. Veștile proaste nu se opresc însă aici.
„Fiscul are nevoie de încă un an pentru a pregăti sistemele spre o mișcare către taxarea progresivă a veniturilor din 2026, care ar trebui să ajute la o scădere a deficitului către 4% din PIB”, arată Bucșa și Negrescu.
„Discuțiile despre rate de taxare progresivă mai mari din 2026 ar putea afecta diferit creșterea salariilor. Sectoarele care suferă de un deficit de forță de muncă și care au marje bune probabil că vor majora salariile peste productivitate și inflație. În același timp, în sectoarele unde valoarea adăugată este mică, riscul unei conformări mai reduse este mare, dacă ANAF nu va putea să îmbunătățească colectarea”. Economiștii estimează că va urca și cursul de schimb, în jurul a 5-5,1 lei/euro în primul trimestru din anul viitor, după ce vor trece alegerile.
Inflația ar urma să scadă la 4,5% la finele anului curent și să rămână la 4% anul viitor, pe fondul creșterilor de taxe, în pofida reducerii cererii de consum. O revenire în ținta de 1,5-3,5% este posibilă abia în 2026, dacă ajustarea continuă după majorarea taxelor pe venit. Riscurile fiscale ridicate determină Banca Națională a României să fie prudentă cu relaxarea monetară. UniCredit vede o tăiere a ratei cheie la 6,5% în acest an și la 5% anul, de la nivelul curent de 7%. Datoria publică ar urma să crească de la 49% la finele anului trecut la 51% în acest an și aproape 53% în 2025.
