Dragoș Răzvan Anghene, candidatul AUR la Senat (jud. Vrancea) a făcut o paralelă între dreptul de a fi părinte și dreptul de a vota, în care argumentează că ambele drepturi implică responsabilități semnificative față de comunitate și generațiile viitoare. Tocmai de aceea, cetățenii trebuie să se informeze și să voteze în cunoștință de cauză.
Dreptul la vot = dreptul de a fi părinte
Fac astăzi o comparație, pertinența din punctul meu de vedere, între dreptul de a îți exprima opinia electorală și dreptul de a îți crește, educa și dezvolta copilul.
Fac această comparație deoarece cele două drepturi implică deopotrivă obligații, responsabilitate și așteptări în urma acestui proces.
Când îți crești copilul ai în vedere să îi oferi un mediu de dezvoltare cat mai bun astfel încât peste timp, acesta să îți întoarcă prin reușitele lui și satisfacții, să îl vezi realizat și pe picioarele sale și ajungă un adult pe care să te poți baza.
Exact în același fel funcționează și exprimarea votului, votul este copilul fiecăruia, de la care ne așteptăm să promoveze oameni de care să fim mândri, oameni de calitate care să realizeze lucruri bune pentru și în interesul comunității. Acest vot ar trebui să reflecte educație și convingerile fiecăruia și fiecare dintre noi suntem datori să creăm o societate echilibrată în care să ne dezvoltăm cu toții.
Dreptul de a fi părinte și dreptul de a vota sunt două dintre cele mai fundamentale drepturi ale unui individ într-o societate democratică. Ambele implică nu doar libertăți personale, ci și responsabilități semnificative față de comunitate și generațiile viitoare. Deși la prima vedere pot părea drepturi distincte, există o paralelă profundă între ele, în ceea ce privește impactul pe care îl au asupra societății și modul în care sunt exercitate.
Dreptul de a fi părinte: libertate și responsabilitate
A fi părinte este considerat un drept natural, iar în majoritatea țărilor acest drept este protejat prin legislație. Cu toate acestea, odată cu acest drept vin și responsabilități enorme. Părinții sunt primii educatori ai copiilor lor și au un rol crucial în formarea valorilor și comportamentelor acestora. Modul în care un părinte își crește și educă copilul poate influența nu doar destinul individual al acestuia, ci și viitorul societății în ansamblu.
Responsabilitatea parentală include asigurarea nevoilor de bază ale copilului – hrană, adăpost, educație, îngrijire medicală – dar și dezvoltarea sa emoțională și socială. Eșecul în îndeplinirea acestor responsabilități poate avea consecințe grave, nu doar pentru copil, ci și pentru comunitate, generând probleme sociale, economice și de sănătate pe termen lung.
Dreptul de a vota: exprimare și influență
Dreptul de a vota este esențial pentru funcționarea unei democrații. Prin vot, cetățenii își exprimă voința politică și influențează direcția în care se îndreaptă țara. Ca și în cazul dreptului de a fi părinte, votul nu este doar un privilegiu, ci și o responsabilitate.
Exercitarea acestui drept presupune un angajament de a fi informat și de a participa activ la procesul democratic. O alegere informată și responsabilă poate contribui la stabilitatea și progresul unei națiuni, în timp ce un vot exercitat superficial, din motive egoiste sau chiar vânzarea acestuia poate duce la consecințe negative pentru întreaga societate.
Nu în puține cazuri românii și-au vândut viitorul pentru o sticlă de ulei, o pungă de mălai sau știu eu ce alte lucruri mărunte sau din ignoranță, lipsiți de speranța unei vieți mai bune, nu au mers la vot, ignorând astfel nevoia generațiilor viitoare de a avea un mediu economic, social si educational propice dezvoltării. Au vândut astfel viitorul copiilor lor.
Implicațiile sociale
Atât dreptul de a fi părinte, cât și cel de a vota, au implicații majore pentru comunitatea mai largă. Părinții influențează viitorul societății prin educarea copiilor, viitorii cetățeni, în timp ce alegătorii modelează prezentul prin deciziile lor politice. În ambele cazuri, alegerile și acțiunile indivizilor au un efect de undă care se propagă dincolo de viața lor personală, afectând comunitatea și națiunea.
De exemplu, o societate în care părinții investesc timp și resurse în educația copiilor lor va avea probabil cetățeni mai bine pregătiți și mai responsabili. În mod similar, o comunitate de votanți bine informați este mai probabil să aleagă lideri competenți și politici care să promoveze binele comun.
Consecințele ignorării responsabilităților
Neglijarea responsabilităților asociate acestor drepturi poate duce la consecințe grave. Un părinte care nu își îndeplinește rolul adecvat poate crește un copil cu probleme emoționale, educaționale sau comportamentale, ceea ce poate duce la o creștere a ratei criminalității, a șomajului și a altor probleme sociale. Pe de altă parte, un cetățean care își exercită dreptul de vot fără a se informa corespunzător, nu vrea sa participle la procesul de votare sau iși vinde votul poate contribui la alegerea unor lideri care nu servesc interesele populației, ceea ce poate duce la instabilitate politică, corupție și stagnare economică.
Concluzie
Dreptul de a fi părinte și dreptul de a vota sunt esențiale pentru funcționarea și dezvoltarea unei societăți democratice. Ambele implică nu doar o libertate personală, ci și o responsabilitate profundă față de ceilalți. Într-o democrație sănătoasă, aceste drepturi sunt exercitate cu grijă și conștiință, având în vedere impactul pe termen lung asupra comunității și asupra generațiilor viitoare. În final, modul în care alegem să ne exercităm aceste drepturi reflectă maturitatea noastră ca cetățeni și părinți, dar și angajamentul nostru față de binele comun. Iar binele comun ar trebui sa reflecte nu interesul personal sau al unui grup restrâns de indivizi, ci interesul întregii societăți pentru dezvoltare și progres.
