În 1990, Piața Universității devenise simbolul luptei pentru libertate și democrație, dar și o țintă perfectă pentru manipulările regimului. Autoritățile, deranjate de protestele care le contestau legitimitatea, au recurs la vechile metode ale dezinformării și instigării la ură: „În piață se găsesc arme și droguri,” strigau oficialii, fără să prezinte niciodată dovezi concludente.
Această strategie nu era nouă. Era o tactică clasică de a discredita protestatarii și de a-i prezenta ca pe niște delincvenți periculoși, mai degrabă decât cetățeni care își cereau drepturile. În ochii regimului, orice mijloc era justificat pentru a păstra controlul asupra unei țări încă bulversate de schimbările recente.
Prin propaganda orchestrată de televiziunea națională și alte canale oficiale, regimul a reușit să manipuleze opinia publică. Mulți români au fost convinși că protestatarii din Piața Universității erau un pericol pentru societate, iar intervențiile violente împotriva lor erau „justificate.”
Astfel, în loc să protejeze libertatea de exprimare și dreptul la protest, sistemul a folosit minciuna pentru a dezbina și a descuraja orice formă de opoziție. Această lecție amară arată cât de ușor poate fi manipulat un popor dacă cei aflați la putere controlează informația.
