Alianța pentru Unirea Românilor a sesizat Curtea Constituțională, cu privire la constatarea vacantării funcției de președinte al României, odată cu încetarea de drept a mandatului lui Klaus Werner Iohannis, și reluarea alegerilor prezidențiale cu turul II, în condițiile în care nu au existat motive reale pentru anularea procesului electoral.
„În data de 21 decembrie 2024, mandatul de cinci ani al ex-președintelui României, numit Klaus Werner Iohannis, a expirat. Întrucât procesul electoral privind alegerea unui nou președinte al României a fost anulat prin hotărârea nr. 32/2024 a Curții Constituționale a României, este evident că nu sunt întrunite condițiile articolului. 83 alin.2 din Constituție pentru ca sus-numitul să rămână în funcție. De asemenea, nu sunt întrunite nici condițiile are. 83, alin. 3 din Constituție, pentru ca sus-numitului să i se poată prelungi mandatul de președinte, întrucât nu există nici stare de catastrofă sau război, nici lege organică a Parlamentului României pentru prelungirea mandatului de președinte a sus-numitului. În aceste circumstanțe și condiții, este evident că sus-numitul este în imposibilitate definitivă de a exercita atribuții de președinte al României. Posibilitatea ca CCR să constate vacantarea funcției de președinte al României rezultă din articolul 146, litera F din Constituție, care dă în componența CCR atribuția de a veghea la alegerea președintelui, cât și din dispozițiile articolului. 142, alin 1 din Constituție, din care rezultă că CCR este garantul supremației Constituției. Or, supremația Constituției înseamnă aplicarea prioritară a dispozițiilor articolului. 1, alin. 3 din Constituție, din care rezultă că România este un stat de drept, democratic și social, iau nu un fief al unui dictator în devenire”, se arată în sesizarea depusă la Curtea Constituțională, de președintele AUR, George Simion, și avocatul Gheorghe Piperea, europarlamentar AUR.
De asemenea, cea de-a doua sesizare vizează reanalizarea și revalidarea alegerilor prezidențiale din data de 24 noiembrie, reprezentând turul I, și organizarea turului II al alegerilor prezidențiale până pe 31 decembrie 2024.
„CCR a dispus anularea întregului proces electoral și reluarea acestuia, fără a preciza un termen maximal în care aceste alegeri să fie reluate. Pentru a dispune această măsură, CCR a considerat că există indicii și suspiciuni că alegerile ar fi fost influențate prin ingerința unui actor statal și prin manipularea prin intermediul unei rețele de socializare. Baza factuală a hotărârii s-a constituit exclusiv din note informative ale serviciilor secrete, note pe care CSAT le declasificare cu doar două zile anterioare hotărârii nr. 32/2024. Probe ale ingerinței actorului statal și ale manipulării electoratului prin rețele de socializare nu au existat.
Precizăm că notele informative de la serviciile secrete nu au natură juridică de probe în procesul civile, penale sau electorale, iar ingerința serviciilor secrete în procesele judiciare este inadmisibilă, așa cum rezultă, de altfel, și din jurisprudența relativ recentă a CCR. În data de 20 decembrie 2024, au apărut în spațiul public documente și informații oficiale, emise chiar de Agenția Națională pentru Administrare Fiscală, din care rezultă că rețeaua de socializare Tik-Tok care, în înțelesul hotărârii nr. 32/2024 a CCR de anulare a întregului proces electoral, ar fi fost instrumentul manipulării și al ingerinței actorului statal în alegeri, a fost plătită de Partidul Național Liberal. Așadar, actorul statal este, de fapt, un actor politic intern”, se arată în documentele depuse la CCR.
