Senatoarea AUR Niculina Stelea atrage atenția asupra conceptului „Make Europe Great Again” (MEGA), inspirat din conceptul „Make America Great Again” (MAGA), care pune accent pe revitalizarea economiilor țărilor membre ale UE, precum și atragerea unor investiții strategice.
În contextul actual al economiei globale, conceptul „Make America Great Again” (MAGA) a influențat semnificativ politicile economice ale Statelor Unite. Recent, investitorii și analiștii europeni au început să exploreze o adaptare a acestei ideologii pentru Europa, denumită „Make Europe Great Again” (MEGA). Această abordare vizează revitalizarea economiilor europene prin reforme structurale și investiții strategice, adaptate specificului și nevoilor continentului.
I. Transformarea ideilor MAGA în MEGA: O perspectivă economică europeană
După alegerile prezidențiale din SUA, investitorii au manifestat un interes crescut pentru activele europene, contrar așteptărilor inițiale. Indicele Euro Stoxx 50 a înregistrat o creștere de 12% de la alegeri, depășind avansul de 3,5% al S&P 500. Această tendință sugerează o reevaluare a potențialului economic european, determinată de mai mulți factori:
- Valorizarea atractivă a acțiunilor europene: În contextul în care giganții tehnologici americani au atins evaluări ridicate, investitorii caută diversificare în acțiuni europene, percepute ca având un potențial de creștere solid.
- Reforme structurale în Uniunea Europeană: Lideri precum fostul președinte al Băncii Centrale Europene, Mario Draghi, au subliniat necesitatea reducerii birocrației și promovării sectoarelor strategice, precum vehiculele electrice și semiconductoarele. Recent, Comisia Europeană a aprobat un ajutor de stat de 920 de milioane de euro pentru construirea unei noi fabrici de semiconductoare în Germania, evidențiind angajamentul față de consolidarea industriei tehnologice europene.
- Creșterea cheltuielilor de apărare: În contextul geopolitic actual, statele membre ale UE analizează majorarea bugetelor de apărare, ceea ce ar putea stimula activitatea economică și ar încuraja dezvoltarea industriei de apărare europene.
II. Beneficiile unui program similar MAGA pentru economia României
Pentru România, adoptarea unor politici inspirate de principiile MAGA, adaptate contextului național, ar putea genera o revitalizare economică semnificativă. Printre măsurile ce ar putea fi implementate se numără:
Reindustrializarea și susținerea marilor industrii: un pilon al suveranității economice
Într-un context economic global marcat de dependența de importuri și externalizarea producției industriale, o administrație suveranistă ar putea fi soluția reală pentru redresarea economică a României. Politicile suveraniste se axează pe consolidarea producției naționale și reducerea vulnerabilității față de influențele economice externe, un model care a demonstrat succes în mai multe state care au adoptat măsuri protecționiste și au investit strategic în industriile proprii.
România ar trebui să își reindustrializeze economia prin politici care încurajează producția internă, protejează industriile strategice și limitează dependența de importuri.
Măsuri esențiale pentru o reindustrializare suveranistă:
- Redeschiderea și modernizarea capacităților industriale existente în domenii strategice precum metalurgia, industria chimică și petrochimia.
- Subvenții și sprijin fiscal pentru producția autohtonă, astfel încât companiile românești să poată concura de la egal la egal cu cele din alte state europene și să reducă importurile neesențiale.
- Limitarea vânzării activelor strategice către investitori străini, asigurându-se că infrastructura economică vitală rămâne sub control național.
- Crearea unui fond suveran de investiții, similar modelelor implementate în alte state, pentru a susține industriile-cheie și a stimula dezvoltarea economică pe termen lung.
Prin aceste măsuri, România și-ar putea consolida autonomia economică și ar deveni mai puțin dependentă de deciziile economice luate în afara granițelor sale. O astfel de strategie ar putea asigura nu doar dezvoltarea durabilă a economiei, ci și protejarea intereselor naționale în fața marilor corporații și a influențelor externe.
Redobândirea suveranității alimentare și agricole
Un aspect esențial al suveranității economice este capacitatea unui stat de a-și asigura hrana necesară populației prin producție internă. România dispune de un potențial agricol considerabil, însă politicile economice și agricole ale ultimelor decenii au dus la o dependență tot mai mare de importuri. În prezent, o mare parte din produsele alimentare consumate în România provin din alte state UE, deși resursele interne ar putea acoperi o bună parte din necesarul național.
Măsuri esențiale pentru suveranitatea alimentară:
- Stimularea producției agricole locale prin subvenții și facilități fiscale pentru fermierii români.
- Crearea unor lanțuri scurte de aprovizionare, care să reducă dependența de importuri și să asigure prețuri corecte atât pentru producători, cât și pentru consumatori.
- Sprijinirea industriei de procesare a alimentelor, astfel încât România să nu mai exporte materii prime ieftine pentru a importa produse finite scumpe.
- Impulsionarea cercetării și inovării în agricultură, prin crearea unor centre naționale de dezvoltare tehnologică pentru fermele românești.
Prin aceste măsuri, România și-ar putea securiza aprovizionarea alimentară, ar crea locuri de muncă în mediul rural și ar reduce semnificativ deficitul comercial generat de importurile alimentare. O astfel de politică ar reflecta principiile suveranismului economic și ar asigura o dezvoltare sustenabilă a agriculturii naționale.
Dezvoltarea industriei chimice și agroalimentare: Investițiile în industria chimică ar permite producția internă de îngrășăminte agricole, economisind aproximativ 3 miliarde de euro anual prin reducerea importurilor. În paralel, sprijinirea fabricilor de procesare și creșterea subvențiilor pentru fermieri ar asigura accesul populației la alimente sănătoase și la prețuri accesibile.
Susținerea întreprinderilor mici și mijlocii (IMM-uri): Creșterea alocărilor financiare pentru programele destinate IMM-urilor și oferirea de bonificații fiscale pentru companiile exportatoare ar stimula competitivitatea și prezența României pe piețele internaționale.
Parteneriat autentic între stat și mediul privat: Implicarea activă a reprezentanților mediului de afaceri în procesul decizional și crearea unor consilii economice consultative la nivel înalt ar asigura o aliniere a politicilor economice cu nevoile reale ale pieței.
Implementarea acestor măsuri, ar putea transforma provocările actuale în oportunități de creștere și dezvoltare pentru România. Prin adaptarea strategiilor economice la specificul național și european, țara noastră poate aspira la o redresare economică reală și sustenabilă.
Aceste reforme ar permite României să își redobândească controlul asupra propriului destin economic și să își definească o strategie de dezvoltare bazată pe nevoile reale ale economiei naționale, nu pe directive impuse din exterior.
III. Reforme structurale în Uniunea Europeană: suveranitatea economică ca fundament al dezvoltării
Uniunea Europeană, în forma sa actuală, a fost adesea criticată pentru centralizarea excesivă a deciziilor economice și impunerea unor politici care nu reflectă întotdeauna realitățile naționale. O administrație suveranistă ar pleda pentru reforme care să readucă puterea de decizie economică în mâinile statelor membre, astfel încât fiecare națiune să își poată adapta strategiile economice în funcție de propriile nevoi și interese.
În acest sens, abordarea Partidului European al Conservatorilor și Reformiștilor (ECR) este una care promovează o Europă bazată pe state naționale puternice, capabile să decidă independent în privința priorităților economice. România ar trebui să sprijine aceste reforme și să militeze pentru un model european care nu impune reguli unice, ci permite fiecărui stat să își croiască propriul drum economic.
Direcții strategice pentru o Europă a suveranității economice:
• Redefinirea relației dintre Bruxelles și statele membre, astfel încât fiecare națiune să aibă mai multă libertate în stabilirea politicilor economice interne.
• Flexibilizarea reglementărilor privind ajutoarele de stat, pentru ca guvernele naționale să poată sprijini direct industriile strategice fără constrângeri birocratice impuse de Comisia Europeană.
• Revizuirea politicii energetice europene, permițând statelor membre să își exploateze resursele naturale și să își definească propriile strategii energetice, fără a fi forțate să adopte politici impuse de structuri supranaționale.
• Opoziția față de suprataxarea industriilor europene și promovarea unui cadru fiscal mai favorabil dezvoltării economice, care să încurajeze producția internă și investițiile naționale.
În concluzie, o administrație suveranistă reprezintă o alternativă viabilă pentru redresarea economică a României și consolidarea independenței sale economice. Prin reindustrializare, reforme europene adaptate intereselor naționale și o strategie solidă de suveranitate alimentară, România poate deveni un exemplu de succes într-o Europă a națiunilor suverane. Implementarea unui astfel de model în România ar reduce vulnerabilitățile economice, ar stimula dezvoltarea internă și ar asigura un viitor economic sustenabil, bazat pe resursele și capacitățile naționale. Aceasta nu este doar o viziune, ci o necesitate pentru asigurarea bunăstării și securității economice pe termen lung.
