Preşedintele conservator al Poloniei, Andrzej Duda, aflat la final de mandat şi a cărui ţară organizează alegeri prezidenţiale tot în luna mai, a criticat într-un interviu publicat joi de Financial Times anularea alegerilor prezidenţiale din România, spunând că acest lucru „nu îndeplineşte standardele democratice europene”. El este îngrijorat că la fel s-ar putea întâmpla şi în Polonia, unde tot Curtea Constituţională trebuie să valideze rezultatul alegerilor.
Întrebat dacă administraţia Trump ar putea influenţa alegerile prezidenţiale poloneze din luna mai, preşedintele Duda a declarat că este „convins că polonezii îşi vor lua propriile decizii”, dar şi-a exprimat îngrijorarea cu privire la un rezultat contestat al alegerilor, precum cel din România, având în vedere că judecătorii vor trebui, de asemenea, să valideze rezultatele poloneze.
„Nu există nicio îndoială că în prezent avem de-a face cu o criză constituţională foarte gravă în Polonia”, a spus Duda, care este în conflict cu guvernul premierului Donald Tusk. „Ceea ce s-a întâmplat în România este foarte îngrijorător şi nu îndeplineşte standardele democratice europene”, a adăugat Andrzej Duda, citat de Financial Times (FT).
Curtea Constituţională a României l-a interzis pe candidatul de extremă dreapta Călin Georgescu după ce i-a anulat victoria din primul tur în urma acuzaţiilor că a beneficiat de o campanie ilegală orchestrată de Moscova, aminteşte FT.
Preşedintele polonez a acuzat Comisia Europeană că închide ochii la conflictul instituţional din Polonia după ce, acuză el, ar fi întreprins „multe acţiuni” pentru ca Tusk să revină la putere în 2023.
„Comisia Europeană se preface acum că nu vede acest lucru”, a spus Duda. „Şi ştiţi de ce? Pentru că prim-ministrul Tusk este membru al aceluiaşi partid european ca majoritatea membrilor Comisiei Europene, împreună cu preşedintele acesteia (Ursula von der Leyen)”, a spus Tusk referindu-se la familia politică a PPE.
Andrzej Duda provine din Partidul Lege şi Justiţie (PiS), ultraconservator, care s-a aflat la putere timp de opt ani, până în 2023, când la guvernare au venit adversarii săi politici, liberalii de centru conduşi de actualul premier Donald Tusk, fost preşedinte al Consiliului European.
PiS face parte în Parlamentul European din grupul Conservatorilor şi Reformiştilor Europeni (ECR), la care sunt afiliaţi şi deputaţii AUR şi ai partidului premierului italian Giorgia Meloni, în timp ce Platforma Civică, partidul lui Donald Tusk, face parte din PPE.
Duda nu mai poate candida pentru un nou mandat în alegerile din 18 mai, iar istoricul Karol Nawrocki – desemnat să fie candidatul PiS, deşi nu este membru al partidului – este în toate sondajele în urma primarului Varşoviei, Rafał Trzaskowski, candidatul Platoformei Civice, partidul prim-ministrului Donald Tusk.
Însă campania electorală prezidenţială din Polonia, care mult timp a părut o cursă între doi candidaţi, a fost transformată la sfârşitul lunii trecute de ascensiunea în sondaje a unui al treilea candidat, Sławomir Mentzen, de la partidul de extremă dreapta Confederaţia (Konfederacja). Populariatatea acestuia a crescut cu 10 procente, iar un sondaj din 28 februarie l-a plasat pe Mentzen chiar pe locul al doilea, cu un sprijin de 18,9 %, în spatele liderului de lungă durată Rafał Trzaskowski – candidatul Coaliţiei Civice (KO, de centru, a prim-ministrului Donald Tusk) – cotat cu 33,6% din intenţiile de vot, în timp ce candidatul PiS era cotat cu 16,5 la sută.
În timpul guvernării PiS, Polonia a intrat în conflictul cu executivul european, fiind, alături de Ungaria lui Viktor Orban, criticată adesea pentru măsuri considerate că nu respectă standardele europene ale statului de drept şi având fonduri europene reţinute din acest motiv. După ce coaliţia de centru a lui Donald Tusk a venit la putere în 2023, guvernul său a încercat să îmbunătăţească relaţia cu Bruxelles-ul şi a luat măsuri care să răstoarne decizii anterioare luate de PiS, în special în domeniul justiţiei. Coabitarea dintre preşedintele Duda şi guvernul lui Tusk a fost deseori dificilă şi marcată de conflicte, însă în problemele de securitate a ţării cele două instituţii au fost de acord.
În ceea ce priveşte alegerile din Româna şi acuzaţiile că Bruxelles-ul este părtinitor, o părere similară cu cea a lui Andrzej Duda a fost exprimată zilele trecute şi de o altă voce naţionalistă din UE, premierul Slovaciei, Robert Fico.
