E adevărat că în România politica pare făcută de amatori, dar să știți că nu toți politicienii sunt astfel. De pildă, la UDMR sunt numai persoane profesioniste, care știu bine cât să ceară și ce să ofere, ca să fie clientul mulțumit. De pildă, se compară atitudinea udemeriștilor cu cea a lui Rareș Bogdan, care a ajuns să-l implore pe Ciolacu, pe un ton plângăcios, „Marcele, nu ne omorî, dați-ne și nouă măcar un minister important”? Nu se compară! UDMR nu negociază niciodată din genunchi, cum au ajuns astăzi să negocieze ciracii sclavului Cîțu, pentru că UDMR o fi ea cum o fi, dar e o doamnă, ce drujba ei! A zis-o clar președintele formațiunii, Kelemen Hunor: „Nu e posibil ca UDMR să fie de decor în coaliție, să stăm cu pantalonii dați jos până la genunchi și să așteptăm poștașul în fiecare lună.”
Cu alte cuvinte, domnul Hunor nu neagă că udemereurilor le place să aștepte poșta și să aibă relații cordiale cu mai multe partide deodată, dacă interesele o cer, dar nu vrea să facă asta așa, pe uscat cum ar veni. UDMR nu are nicio problemă să împartă iatacul guvernării și cu PSD, și cu PNL, doar că vrea ca atât Cîțu, cât și Ciolacu, să-i pună pe noptieră prețul corect. De aceea, udemeriștii, care sunt level 100 la iscusință politică în comparație cu papagalii de la PNL și le depășesc chiar și pe cutrele experimentate din PSD la capitolul ăsta, vor negocia la sânge. Dacă ne uităm în trecut, vedem că șantajul a fost mereu viața lor: puține guverne după 1989 s-au făcut fără ca UDMR să primească maximum de avantaje și, deși partid-balama, cu doar câteva procente amărâte la fiecare scrutin, Uniunea a obținut tot ce și-a dorit. Așa procedează maghiarii și acum: acceptă să stea cu pantalonii dați jos până la genunchi, ca să-l citez pe distinsul domn Hunor, dar dacă mușterii din PNL și PSD nu cotizează cât vrea ea, UDMR s-ar putea să-i lase nesatisfăcuți pe amândoi. Și la cum arată lucrurile, pare mai curând că UDMR și-a lăsat pantalonii în vine, dar nu s-a întors ea cu fundul, ci îi așteaptă pe pesediști și pe liberali să o facă!
Citește și: Guvernarea USL a sărit în aer: Ciolacu a luat foc
Acum, întrebarea logică apare de la sine: bine, frate, dar PSD și PNL au împreună peste 54% din locurile din Parlament, de ce stau să se mai milogească de șantajiștii de la UDMR, care mai aduc doar 5%? Cu 54% majoritatea e garantată și noua alianță USL 2.0 poate guverna fluierând până în 2024, trecând toate legile pe care și le dorește, împărțind toate funcțiile și sinecurile după bunul plac, tocând banii din PNRR fix așa cum vor gurile flămânde ale baronilor din teritoriu. De ce se mai umilesc atât în fața curvemereurilor veșnic nemulțumite? Răspunsul, dacă privim atent tabloul de ansamblu, e la fel de ușor de găsit: PSD și PNL sunt în momentul de față slugile obediente ale lui Iohannis. Da, ele ar putea guverna împreună și fără UDMR, dar nu ar putea schimba Constituția fără UDMR. Și aici e marele interes al vlăjganului abulic de la Cotroceni: ca până în 2024 Constituția să fie schimbată, România să fie transformată în democrație parlamentară, cum sunt Germania, Grecia sau Italia, iar președintele să nu mai fie votat de români, ci ales de Parlament. Doar astfel, știind că la Cotroceni va fi instalată o cârpă a lui (Ciolacu, Cîțu, nu contează), Iohannis are garanția că va fi numit el premier după 2024, până la adânci bătrâneți sau, mă rog, până s-or deștepta românii și n-or mai vota PSD și PNL. Prin urmare, din toată această poveste cea mai câștigată va fi UDMR – deși nici PSD nu va pleca de la negocieri cu mâna goală. Singurii care vor fi ieși, cum zice vorba românească, și fuxxți, și cu ministerele luate, vor fi peneliștii. Deși, la cât pare de pensat Rareș Bogdan, n-ar fi exclus ca prima parte chiar să-i placă.
Ciolacu, în slujba lui Iohannis: Se duc negocieri pentru postul de premier
UDMR intră la guvernare cu PSD și PNL pentru a obține ”ținutul secuiesc”
Miza înțelegerilor dintre PNL și PSD: socialiștii vor da următorul președinte
