Uniunea Europeană s-a răzgândit și permite statelor membre să-și redeschidă minele de cărbune, închise tocmai de regulamentele europene, recunoscând că energia pe bază de cărbune reprezintă o soluție în contextul războiul din Ucraina, acum când gazele naturale sunt folosite ca armă politică.
Nu există tabuuri în această situație, spune acum Frans Timmermans, cel care în urmă cu fix un an solicita ca România să vină cu un plan de renunţare totală la cărbune, susținând că această resursă nu are niciun viitor.
La vremea respectivă, doar partidul AUR, prin vocea copreședintelui Claudiu Târziu, a cerut explicit ca minele din România să nu fie închise, iar pactul european „Green Deal” să fie renegociat.
Cărbunele, de la „resursă fără viitor” la „soluție pentru dependența de gazele rusești”
Șeful politicii de mediu Green Deal, Frans Timmermans, a anunțat, sâmbătă, că Uniunea Europeană se adaptează la criza energetică amplificată de invadarea Ucrainei de către Rusia și permite revenirea la prodcerea energiei electrice pe bază de cărbune, potrivit Politico, citat de G4Media.
„Nu există tabuuri în această situație. Istoria a luat o altă turnură săptămâna trecută și trebuie să ne adaptăm la această schimbare istorică”, a spus Timmermans.
Este o schimbare istorică pentru UE, dat fiind că Bruxelles-ul și statele membre au trecut în ultimii ani la o politică agresivă de de-carbonizare a sistemului energetic. Renunțarea la cărbunele extrem de poluant a dus însă la creșterea prețurilor la energie. Acum însă, pe măsură ce Rusia folosește gazele naturale ca o armă politică, dat fiind că e responsabilă pentru o treime din gazele utilizate în Europa, UE permite revenirea la cărbune.
Între timp, mai multe state membre, printre care Italia și Polonia, au anunțat deja posibila redeschidere a unor centrale electrice pe cărbune, notează sursa citată.
În urmă cu un an, Frans Timmermans solicita României să renunțe în totalitate la cărbune.
„Trebuie să fiu brutal de sincer: cărbunele nu are niciun viitor. De ce industria europeană de cărbune are probleme? Din cauze pur economice, pentru că nu mai există cerere pentru cărbune. Se scufundă. S-au dat subvenţii de miliarde şi miliarde care ar fi putut fi folosite mai bine pentru a crea un viitor pentru oamenii care lucrează azi în industria minieră. Dacă adăugăm la asta şi amprenta de carbon a cărbunelui, trebuie să fim sinceri să spunem că nu există un viitor al cărbunelui (…).
Sper că România va veni în curând cu un plan de renunţare totală la cărbune şi modul cum să facă asta şi vă asigur că noi, la Comisia Europeană, vom fi de partea României pentru a putea face ca acest lucru să se întâmple”, declara Frans Timmermans, după cum relata RostOnline.
Declarația era făcută în contextul în care minerii protestau față de închiderea minelor. La momentul respectiv, o echipă AUR, condusă de copreședintele Claudiu Târziu, s-a deplasat la Lupeni, acolo unde sute de mineri protestau în subteran.
„Protestul minerilor continuă și este întemeiat. El vizează nu doar rezolvarea unei probleme punctuale, plata salariilor și a altor drepturi bănești restante, ci mai ales viitorul lor. Este obligatorie o strategie pe termen lung. Altfel, minele riscă să fie închise rând pe rând, iar minerii și familiile lor să rămână muritori de foame”, a subliniat Claudiu Târziu, informa RostOnline.
Green Deal-ul european și închiderea minelor
Pactul verde european, cunoscut sub numele de Green Deal, prevede adoptarea anumitor măsuri stabilite la nivelul statelor membre pentru îndeplinirea obiectivului de neutralitatea climatică, până în 2050.
Pentru atingerea acestui obiectiv, statele membre trebuie să închidă minele și termocentralele care produc energie electrică pe bază de cărbune și să reconvertească atât industria carboniferă, cât și personalul care va rămâne fără locuri de muncă.
În cifre, peste 15000 de mineri și personal auxiliar din Valea Jiului și din Oltenia ar putea rămâne fără loc de muncă, după cum a relatat RostOnline.
Știri pe subiect:
Adio cărbunelui! Cu ce mandat negociază România la Bruxelles închiderea minelor românești?
About Raluca Oanță
Jurnalist cu peste 10 ani de experiență. A lucrat în presa scrisă și în televiziune. A absolvit Facultatea de Sociologie din cadrul Universității București; ulterior, a urmat un master de Antropologie și Dezvoltare Comunitară.
